Cercetarile arheologice desfasurate pe parcursul a patru decenii au dus la descoperirea celei mai vechi asezari umane stabile din Europa (de acum circa 9.000 de ani) la Schela Cladovei, un cartier de la marginea municipiului Drobeta Turnu Severin.
Descoperirile initiale de la Schela Cladovei au fost facute în anii 60, mai exact în anii 1964-1965, când un colectiv de cercetare care trebuia sa verifice aceasta zona din Regiunea Portilor de Fier a gasit aici material arheologic, care la momentul respectiv era reprezentat de factura neolitica.
În urma sapaturilor efectuate ceva mai târziu, începând din 1965-1966, s-au descoperit si artefacte mai vechi dintr-o perioada anterioara neoloticului; este vorba de epipaleolitic sau, dupa parerea altor specilisti, mezolitic, a caror vechime se ridica undeva la 10.000-11.000 de ani, lucru confirmat de analizele cu carbon 14, realizate pe o serie de materiale organice prelevate din asezarea de la Schela Cladovei.
„Si dupa cum este cunoscut faptul ca aceste analize cu carbon 14 reprezinta pentru perioada preistorica cele mai importante metode prin care se poate data, atunci majoritatea specialistilor au fost de acord ca asezarea de la Schela Cladovei este printre cele mai vechi asezari umane din Europa (in sensul de asezare stabila). Adica este vorba despre o asezare unde o comunitate umana si-a întemeiat primele locuinte, locuinte care au si fost descoperite în urma cercetarilor efectuate în perioada urmatoare fiindca începând cu anii 60 si pâna în zilele noastre aproape an de an, cu exceptia câtorva campanii, la Schela Cladovei s-au facut sapaturi”, spune Marin Neagoe Iulian, muzeograf la Muzeul Regiunii Portilor de Fier.
Înca de la debutul acestor sapaturi, lucrarile au fost coordonate de un reprezentat al Institului de Arheologie din Bucuresti. Este vorba de renumitul arheolog Vasile Boroneant, doctor în istorie, iar dupa anul 2000, continuate de asemenea, de un alt reprezentat al Institului si apoi de fiica domnului profesor Boroneant, de Adina Boroneant, în parteneriat cu Muzeul Regiunii Portilor de Fier. Prestigioasa institutie muzeala din Drobeta Turnu Severin colaboreaza, de altfel, de multi ani cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucuresti în ceea ce priveste santierul arheologic de la Schela Cladovei si nu numai. „Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan» este partenerul nostru la santierele importante din judetul Mehedinti. În primul rând colaboram de foarte mult timp pentru a realiza cercetarea de la amfiteatrul roman, dar în acelasi timp suntem colaboratorii dumnealor si în ceea ce priveste cercetarea de la Schela Cladovei cu cea mai veche asezare omeneasca din Europa. Evident ca este o cercetare care nu intereseaza pentru ca se desfasoara pe teritoriul judetului Mehedinti, dar este un bun câstigat la nivel european. De aceea, universitatile si institutiile de profil sunt interesate si cred ca în masura în care lucrarile de cercetare vor avansa vor atrage atentia si altor prestigioase institutii”, spune Doinita Chircu, managerul Muzeului Regiunii Portilor de Fier din Drobeta Turnu Severin.
Parteneriat româno-britanic
Dupa o prima campanie de sapaturi în 1965, cercetarile au fost reluate în 1967 si 1968. Odata cu avansarea lucrarilor la barajul de la Portile de Fier, eroziunea malului s-a accentuat. Caracterul urgent al sapaturiilor de salvare din alte asezari din amonte (care urmau sa fie acoperite total de ape) si fondurile limitate au dus la întreruperea cercetarilor pâna în 1982. De atunci si pâna în 1997 cercetarile au continuat în fiecare an, fiind reluate în 2001-2002 si din nou din 2006 în cadrul unui proiect comun de cercetare româno-britanic, având ca parteneri Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Universitatea din Edinburgh si Muzeul Regional Portile de Fier din Drobeta Turnu Severin.
Schela Cladovei- punct Canton (km 854) este localizata pe prima terasa a Dunarii, la o înaltime de 2-4 m fata de nivelul actual al fluviului, spre iesirea în directia Orsova din municipiul Drobeta Turnu Severin. Traditional, se considera ca situl arheologic se întindea pe o lungime de circa 1 km, între fostul canton de cale ferata 1 si o statie de pompare a apei. La constructia celor doua hidrocentrale, Portile de Fier I si II, situl a fost puternic afectat, cresterea nivelului apei distrugând o mare parte din el. „Evident ca asemenea descoperiri nu se rezuma doar la acest punct, adica doar la cartierul municipiului Drobeta Turnu Severin. Sunt mult mai multe asezari, localitati pe Dunare, unde au mai fost descoperite vestigii ale acestor culturi. Dupa descoperirile din anii 60, descoperirile de la noi, cât si de pe malul drept al Dunarii, din Serbia, au primit denumirea de Cultura Schela Cladovei – Lepenski Vir, dupa numele celor doua asezari eponime din România, respectiv Serbia”, mai spune muzeograful Marin Neagoe.
Descoperiri apartinând acestei manifestari culturale au mai fost înregistrate fie în zona Portilor de Fier , la Icoana, la Razvrata, fie ceva mai jos la Ostrovul Corbului, la Ostrovul Mare, unde, de asemenea, s-au facut cercetari în perioada construirii celor doua hidrocentrale. „Din nefericire, foarte multe situri au fost distruse în urma fluctuatilor nivelului Dunarii. Inclusiv asezarea de la Schela Cladovei a suferit periodic distrugeri importante, mai ales în perioada de dinainte de amenajarea lacului de acumulare pentru hidrocentrala Portile de Fier II, însa din fericire mai exista o suprafata necercetata din aceasta asezare, care poate oferi rezultate spectaculoase”, declara muzeograful severinean.
Locuinte de forma rectangulara
Zona a fost locuita înca din epipaleolitic, constituind nivelul cel mai valoros din punct de vedere documentar-istoric. Cultura Schela Cladovei-Lepenski Vir contureaza o civilizatie bine definita, dunareana, încadrata cronologic între 7000-5000 i.Hr., evoluând de-a lungul mai multor faze. Pe parcursul cercetarilor au fost descoperite locuinte, vetre rituale si morminte. Corespunzator acestui nivel de viata sedentar au fost descoperite unelte agricole (sapaligi si plantatoare din corn de cerb). Purtatorii acestei culturi aveau locuinte de forma rectangulara, vetre pentru încalzit si pentru prepararea hranei, vetre rituale si practicau înmormântari de înhumatie în apropierea locuintei. Se ocupau cu cultivarea primitiva a plantelor si cu vânatoarea.
„Vestigiile arheologice de aici sunt o adevarata comoara pentru patrimoniul istoric national si pentru cel international. Datarea cu carbon radioactiv a uneia dintre cele mai vechi asezari de pe continentul european, confirma varsta de circa 8750 de ani. Aparitia ei a fost favorizata de climatul sud-mediteranean instalat dupa perioada glaciara in Defileul Dunarii. Dezvoltarea vietii in aceasta zona numita, in literatura de specialitate, clisureana pentru paleoliticul superior si Cultura Schela Cladovei – Lepenski Vir pentru epipaleolitic, a fost influentata de existenta elementelor de flora si fauna care au permis comunitatilor omenesti sa se perpetueze si dezvolte”, a aratat prof. Adina Boroneant.
Principalele unelte sunt realizate din silex, cuartit, dar mai ales din os. Manifestarile artistice constau mai ales din incizii geometrice pe diferite obiecte din os, folosite ca amulete sau pandantive. Interesant este ca aceasta asezare pare sa fie cel putin pâna în prezent si cea mai veche asezare omeneasca stabila distrusa printr-un conflict armat. În timpul cercetarilor au fost descoperite peste 60 de morminte de înhumatie.
Scheletele defunctilor, datorita consumului de carne cruda în general, par ale unor uriasi (de regula, aveau peste 1,90 m înaltime).
Au fost dezvelite peste 100 de morminte Ceea ce constituie însa caracterul aparte al acestui sit pentru zona Portile de Fier dar si pentru întreg mezoliticul sud-est european o reprezinta latura sa funerara. În urma cercetarilor arheologice au fost dezvelite pâna în prezent circa 100 de morminte. Aproximativ o cincime dintre ele au aparut în timpul primei perioade de sapaturi (1965, 1967, 1968). Uneltele de os sunt numeroase, remarcându-se strapungatoarele, uneltele de tip lingurita, spatulele si daltitele. Industria litica este reprezentata de lame si lamele, trapeze, gratoare si racloare din silex sau mai rar din radiolarit. Se remarca în numar semnificativ greutatile de plasa de peste. Daltitele si toporasele apar în numar mai mic.
Ceramica neolitica timpurie este extrem de bine reprezentata. Uimeste varietatea formelor si decorurilor: impresso, incizii cu motive liniare sau în retea, ciupituri, benzi aplicate, alveolari, butoni, diverse tipuri de mânere. O mare parte a ceramicii prezinta un slip rosiatic, este bine arsa si lustruita. Relativ frecvent apar fragmente din vase/cupe cu picior precum si fragmente de altar (varietatea cu patru picioare si recipient circular). Ceramica pictata este relativ rara, fiind reprezentata de fragmente de dimensiuni variabile, pictate cu negru pe un fond rosu, lustruit.
Ca plastica se remarca un mic fragment – partea inferioara a unei figurine antropomorfe, decorata pe „talpa” cu incizii liniare, scurte si adânci formând un motiv în zigzag. „În ultimii ani, rezultatele sunt mai mult calitative, în sensul ca de ani buni de zile se sapa doar într-o suprafata de 25 de metri patrati, dar se sapa foarte meticulos pentru a înregistra absolut totul si pentru a se recupera în întregime daca pot sa spun asa materialul arheologic sau sa se preleveze diferite probe”, precizeaza muzeograful Marin Neagoe.
Proiectul va continua si în anii urmatori pentru clarificarea problemelor legate de cronologia complexelor neolitice mentionate si stabilirea raportului între neoliticul timpuriu din zona si mezoliticul de Schela Cladovei-Lepenski Vir.
Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.
Descoperă și Terra Misterioasă, Misterele Planetei.
Ramâi uimit cu Știri pe Turte, cele mai ciudate noutăți.
Descoperirile initiale de la Schela Cladovei au fost facute în anii 60, mai exact în anii 1964-1965, când un colectiv de cercetare care trebuia sa verifice aceasta zona din Regiunea Portilor de Fier a gasit aici material arheologic, care la momentul respectiv era reprezentat de factura neolitica.
În urma sapaturilor efectuate ceva mai târziu, începând din 1965-1966, s-au descoperit si artefacte mai vechi dintr-o perioada anterioara neoloticului; este vorba de epipaleolitic sau, dupa parerea altor specilisti, mezolitic, a caror vechime se ridica undeva la 10.000-11.000 de ani, lucru confirmat de analizele cu carbon 14, realizate pe o serie de materiale organice prelevate din asezarea de la Schela Cladovei.
„Si dupa cum este cunoscut faptul ca aceste analize cu carbon 14 reprezinta pentru perioada preistorica cele mai importante metode prin care se poate data, atunci majoritatea specialistilor au fost de acord ca asezarea de la Schela Cladovei este printre cele mai vechi asezari umane din Europa (in sensul de asezare stabila). Adica este vorba despre o asezare unde o comunitate umana si-a întemeiat primele locuinte, locuinte care au si fost descoperite în urma cercetarilor efectuate în perioada urmatoare fiindca începând cu anii 60 si pâna în zilele noastre aproape an de an, cu exceptia câtorva campanii, la Schela Cladovei s-au facut sapaturi”, spune Marin Neagoe Iulian, muzeograf la Muzeul Regiunii Portilor de Fier.
Înca de la debutul acestor sapaturi, lucrarile au fost coordonate de un reprezentat al Institului de Arheologie din Bucuresti. Este vorba de renumitul arheolog Vasile Boroneant, doctor în istorie, iar dupa anul 2000, continuate de asemenea, de un alt reprezentat al Institului si apoi de fiica domnului profesor Boroneant, de Adina Boroneant, în parteneriat cu Muzeul Regiunii Portilor de Fier. Prestigioasa institutie muzeala din Drobeta Turnu Severin colaboreaza, de altfel, de multi ani cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucuresti în ceea ce priveste santierul arheologic de la Schela Cladovei si nu numai. „Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan» este partenerul nostru la santierele importante din judetul Mehedinti. În primul rând colaboram de foarte mult timp pentru a realiza cercetarea de la amfiteatrul roman, dar în acelasi timp suntem colaboratorii dumnealor si în ceea ce priveste cercetarea de la Schela Cladovei cu cea mai veche asezare omeneasca din Europa. Evident ca este o cercetare care nu intereseaza pentru ca se desfasoara pe teritoriul judetului Mehedinti, dar este un bun câstigat la nivel european. De aceea, universitatile si institutiile de profil sunt interesate si cred ca în masura în care lucrarile de cercetare vor avansa vor atrage atentia si altor prestigioase institutii”, spune Doinita Chircu, managerul Muzeului Regiunii Portilor de Fier din Drobeta Turnu Severin.
Parteneriat româno-britanic
Dupa o prima campanie de sapaturi în 1965, cercetarile au fost reluate în 1967 si 1968. Odata cu avansarea lucrarilor la barajul de la Portile de Fier, eroziunea malului s-a accentuat. Caracterul urgent al sapaturiilor de salvare din alte asezari din amonte (care urmau sa fie acoperite total de ape) si fondurile limitate au dus la întreruperea cercetarilor pâna în 1982. De atunci si pâna în 1997 cercetarile au continuat în fiecare an, fiind reluate în 2001-2002 si din nou din 2006 în cadrul unui proiect comun de cercetare româno-britanic, având ca parteneri Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Universitatea din Edinburgh si Muzeul Regional Portile de Fier din Drobeta Turnu Severin.
Schela Cladovei- punct Canton (km 854) este localizata pe prima terasa a Dunarii, la o înaltime de 2-4 m fata de nivelul actual al fluviului, spre iesirea în directia Orsova din municipiul Drobeta Turnu Severin. Traditional, se considera ca situl arheologic se întindea pe o lungime de circa 1 km, între fostul canton de cale ferata 1 si o statie de pompare a apei. La constructia celor doua hidrocentrale, Portile de Fier I si II, situl a fost puternic afectat, cresterea nivelului apei distrugând o mare parte din el. „Evident ca asemenea descoperiri nu se rezuma doar la acest punct, adica doar la cartierul municipiului Drobeta Turnu Severin. Sunt mult mai multe asezari, localitati pe Dunare, unde au mai fost descoperite vestigii ale acestor culturi. Dupa descoperirile din anii 60, descoperirile de la noi, cât si de pe malul drept al Dunarii, din Serbia, au primit denumirea de Cultura Schela Cladovei – Lepenski Vir, dupa numele celor doua asezari eponime din România, respectiv Serbia”, mai spune muzeograful Marin Neagoe.
Descoperiri apartinând acestei manifestari culturale au mai fost înregistrate fie în zona Portilor de Fier , la Icoana, la Razvrata, fie ceva mai jos la Ostrovul Corbului, la Ostrovul Mare, unde, de asemenea, s-au facut cercetari în perioada construirii celor doua hidrocentrale. „Din nefericire, foarte multe situri au fost distruse în urma fluctuatilor nivelului Dunarii. Inclusiv asezarea de la Schela Cladovei a suferit periodic distrugeri importante, mai ales în perioada de dinainte de amenajarea lacului de acumulare pentru hidrocentrala Portile de Fier II, însa din fericire mai exista o suprafata necercetata din aceasta asezare, care poate oferi rezultate spectaculoase”, declara muzeograful severinean.
Locuinte de forma rectangulara
Zona a fost locuita înca din epipaleolitic, constituind nivelul cel mai valoros din punct de vedere documentar-istoric. Cultura Schela Cladovei-Lepenski Vir contureaza o civilizatie bine definita, dunareana, încadrata cronologic între 7000-5000 i.Hr., evoluând de-a lungul mai multor faze. Pe parcursul cercetarilor au fost descoperite locuinte, vetre rituale si morminte. Corespunzator acestui nivel de viata sedentar au fost descoperite unelte agricole (sapaligi si plantatoare din corn de cerb). Purtatorii acestei culturi aveau locuinte de forma rectangulara, vetre pentru încalzit si pentru prepararea hranei, vetre rituale si practicau înmormântari de înhumatie în apropierea locuintei. Se ocupau cu cultivarea primitiva a plantelor si cu vânatoarea.
„Vestigiile arheologice de aici sunt o adevarata comoara pentru patrimoniul istoric national si pentru cel international. Datarea cu carbon radioactiv a uneia dintre cele mai vechi asezari de pe continentul european, confirma varsta de circa 8750 de ani. Aparitia ei a fost favorizata de climatul sud-mediteranean instalat dupa perioada glaciara in Defileul Dunarii. Dezvoltarea vietii in aceasta zona numita, in literatura de specialitate, clisureana pentru paleoliticul superior si Cultura Schela Cladovei – Lepenski Vir pentru epipaleolitic, a fost influentata de existenta elementelor de flora si fauna care au permis comunitatilor omenesti sa se perpetueze si dezvolte”, a aratat prof. Adina Boroneant.
Principalele unelte sunt realizate din silex, cuartit, dar mai ales din os. Manifestarile artistice constau mai ales din incizii geometrice pe diferite obiecte din os, folosite ca amulete sau pandantive. Interesant este ca aceasta asezare pare sa fie cel putin pâna în prezent si cea mai veche asezare omeneasca stabila distrusa printr-un conflict armat. În timpul cercetarilor au fost descoperite peste 60 de morminte de înhumatie.
Scheletele defunctilor, datorita consumului de carne cruda în general, par ale unor uriasi (de regula, aveau peste 1,90 m înaltime).
Au fost dezvelite peste 100 de morminte Ceea ce constituie însa caracterul aparte al acestui sit pentru zona Portile de Fier dar si pentru întreg mezoliticul sud-est european o reprezinta latura sa funerara. În urma cercetarilor arheologice au fost dezvelite pâna în prezent circa 100 de morminte. Aproximativ o cincime dintre ele au aparut în timpul primei perioade de sapaturi (1965, 1967, 1968). Uneltele de os sunt numeroase, remarcându-se strapungatoarele, uneltele de tip lingurita, spatulele si daltitele. Industria litica este reprezentata de lame si lamele, trapeze, gratoare si racloare din silex sau mai rar din radiolarit. Se remarca în numar semnificativ greutatile de plasa de peste. Daltitele si toporasele apar în numar mai mic.
Ceramica neolitica timpurie este extrem de bine reprezentata. Uimeste varietatea formelor si decorurilor: impresso, incizii cu motive liniare sau în retea, ciupituri, benzi aplicate, alveolari, butoni, diverse tipuri de mânere. O mare parte a ceramicii prezinta un slip rosiatic, este bine arsa si lustruita. Relativ frecvent apar fragmente din vase/cupe cu picior precum si fragmente de altar (varietatea cu patru picioare si recipient circular). Ceramica pictata este relativ rara, fiind reprezentata de fragmente de dimensiuni variabile, pictate cu negru pe un fond rosu, lustruit.
Ca plastica se remarca un mic fragment – partea inferioara a unei figurine antropomorfe, decorata pe „talpa” cu incizii liniare, scurte si adânci formând un motiv în zigzag. „În ultimii ani, rezultatele sunt mai mult calitative, în sensul ca de ani buni de zile se sapa doar într-o suprafata de 25 de metri patrati, dar se sapa foarte meticulos pentru a înregistra absolut totul si pentru a se recupera în întregime daca pot sa spun asa materialul arheologic sau sa se preleveze diferite probe”, precizeaza muzeograful Marin Neagoe.
Proiectul va continua si în anii urmatori pentru clarificarea problemelor legate de cronologia complexelor neolitice mentionate si stabilirea raportului între neoliticul timpuriu din zona si mezoliticul de Schela Cladovei-Lepenski Vir.
Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.
Descoperă și Terra Misterioasă, Misterele Planetei.
Ramâi uimit cu Știri pe Turte, cele mai ciudate noutăți.