Ceapa de Buzău a devenit un brand reprezentativ pentru judeţ, stând la baza obţinerii multor altor creaţii. Din ea s-au obţinut soiurile Aurie de Buzău, Diamant şi Rubiniu. Peste 60% din soiurile de ceapă utilizate pe plan mondial au gene din ceapa de Buzău, fapt recunoscut şi confirmat de Congresul Mondial al Cepei din Statele Unite.
”Datorită constituţiei genetice bine definite, aceasta şi-a păstrat nealterate caracteristicile în descendenţă, demonstrând adaptabilitate sporita la conditiile extreme de mediu şi la schimbările climatice”, spune Costel Vânătorul, de la Staţiunea de Cercetare pentru Legumicultură Buzău.
Pe lângă caracterele specifice de identitate, gust, aromă, pulpă dulceaga şi suculentă, se remarcă prin potenţial ridicat de producţie şi durată mare de păstrare, în condiţii optime de păstrare.
Ceapa de Buzău rezistă chiar de la o recoltare la alta, numai dacă nu este mişcată des din locul de depozitare. Mutarea deasă a bulbilor dintr-un loc în altul provoacă încolţirea şi pornirea în vegetaţie a bulbilor.
Ceapa este un puternic antibiotic natural. De exemplu, prin mestecarea unei cantităţi oarecare de ceapă roşie, timp de 3-8 minute zilnic, mucoasa din gură va deveni complet sterilă.
Ceapa accelerează funcţia glandei tiroide şi a pancreasului, iar în acelaşi timp intensifică şi reglează secreţia de hormoni.
Această legumă puternică vă ajută enorm, în sensul că vă calmează tusea, accelerează expectoraţia şi ajută în tratarea unor boli sau afecţiuni precum răguşeală, gripă, dureri în gât, pneumonie, bronşită şi astm.
Ceapa previne dezvoltarea microorganismelor dăunătoare din flora intestinală, protejează mucoasa intestinală şi calmează inflamarea mucoasei intestinale. Prin consumul de ceapă se stimulează apetitul. Această legumă accelerează şi reglează digestia, îndepărtează orice obstacole care apar în procesul de digestie, precum constipaţia şi balonarea.
Ceapa roşie stimulează rinichii şi eliminarea urinei, şi ajută în tratarea inflamaţiei la nivelul rinichilor şi vezicii urinare.
Ceapa roşie accelerează excreţia apei şi toxinelor din corp, ajutând astfel în tratarea artritei reumatoide şi gutei.
Atenţie, ceapa odată tăiată trebuie consumată atunci, dacă nu restul trebuie aruncat. ”Are capacitatea de a absorbi microbii din jurul ei, din aer, precum un burete. Devine astfel nocivă, modificare sesizabilă la gust. Pentru această proprietate era folosită ca dezinfectant pe vremuri”, spune Costel Vânătoru.
Zona Buzăului deţine cele mai potrivite soluri pentru cultivarea cepei, îndeletnicire care se practică de mult timp în acest areal geografic. La început, ceapa s-a cultivat pe domeniile Episcopiei Buzăului, boierilor locali şi pe suprafeţe restrânse, în gospodăriile populaţiei. În timp, o dată cu evoluţia agriculturii, aceasta a ocupat suprafeţe însemnate în fermele agricole de stat.
Putem culege date privind evoluţia şi modul de cultivare a acestei creaţii endemice, de la cultivatorii tradiţionali, locali, denumiţi în zonă “sârbi”, care însă, în realitate, sunt bulgari de origine, stabiliţi aici în mai multe etape.
Prezenţa bulgarilor în arealul buzoian este dovedită cu mult timp înainte de marile migrări, începute în secolul al XVIII-lea şi încheiate, după semnarea păcii de la Adrianopole, în 1829. Nu se ştie exact dacă ceapa de Buzău a fost adusă de aceşti colonişti bulgari sau au găsit-o aici, cert este că ei au cultivat-o şi au pătruns în tainele ei tehnologice, păstrând-o până astăzi.
Date importante care fac referire la ceapă de Buzău găsim şi-n literatură de specialitate, mai ales în scrierile eminentului profesor I. Maier, publicate după anii 1950, numind-o populaţie locală. Mai târziu, după anul 1957, aceasta a fost luată în studiu aprofundat de cercetătorii Staţiunii Experimentale Legumicole Buzău. În anul 1959, inginerul Grigore Ţeruş, întemeietorul acestei unităţi de cercetare, susţine un referat ştiinţific de excepţie privind cultivarea cepei de Buzău prin semănat direct, însă în lucrarea sa nu abordează aspecte de genetică şi ameliorare.
Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.
Descoperă și Terra Misterioasă, Misterele Planetei.
Ramâi uimit cu Știri pe Turte, cele mai ciudate noutăți.
Index articole România Misterioasă
”Datorită constituţiei genetice bine definite, aceasta şi-a păstrat nealterate caracteristicile în descendenţă, demonstrând adaptabilitate sporita la conditiile extreme de mediu şi la schimbările climatice”, spune Costel Vânătorul, de la Staţiunea de Cercetare pentru Legumicultură Buzău.
Pe lângă caracterele specifice de identitate, gust, aromă, pulpă dulceaga şi suculentă, se remarcă prin potenţial ridicat de producţie şi durată mare de păstrare, în condiţii optime de păstrare.
Ceapa de Buzău rezistă chiar de la o recoltare la alta, numai dacă nu este mişcată des din locul de depozitare. Mutarea deasă a bulbilor dintr-un loc în altul provoacă încolţirea şi pornirea în vegetaţie a bulbilor.
Ceapa este un puternic antibiotic natural. De exemplu, prin mestecarea unei cantităţi oarecare de ceapă roşie, timp de 3-8 minute zilnic, mucoasa din gură va deveni complet sterilă.
Ceapa accelerează funcţia glandei tiroide şi a pancreasului, iar în acelaşi timp intensifică şi reglează secreţia de hormoni.
Această legumă puternică vă ajută enorm, în sensul că vă calmează tusea, accelerează expectoraţia şi ajută în tratarea unor boli sau afecţiuni precum răguşeală, gripă, dureri în gât, pneumonie, bronşită şi astm.
Ceapa previne dezvoltarea microorganismelor dăunătoare din flora intestinală, protejează mucoasa intestinală şi calmează inflamarea mucoasei intestinale. Prin consumul de ceapă se stimulează apetitul. Această legumă accelerează şi reglează digestia, îndepărtează orice obstacole care apar în procesul de digestie, precum constipaţia şi balonarea.
Ceapa roşie stimulează rinichii şi eliminarea urinei, şi ajută în tratarea inflamaţiei la nivelul rinichilor şi vezicii urinare.
Ceapa roşie accelerează excreţia apei şi toxinelor din corp, ajutând astfel în tratarea artritei reumatoide şi gutei.
Atenţie, ceapa odată tăiată trebuie consumată atunci, dacă nu restul trebuie aruncat. ”Are capacitatea de a absorbi microbii din jurul ei, din aer, precum un burete. Devine astfel nocivă, modificare sesizabilă la gust. Pentru această proprietate era folosită ca dezinfectant pe vremuri”, spune Costel Vânătoru.
Zona Buzăului deţine cele mai potrivite soluri pentru cultivarea cepei, îndeletnicire care se practică de mult timp în acest areal geografic. La început, ceapa s-a cultivat pe domeniile Episcopiei Buzăului, boierilor locali şi pe suprafeţe restrânse, în gospodăriile populaţiei. În timp, o dată cu evoluţia agriculturii, aceasta a ocupat suprafeţe însemnate în fermele agricole de stat.
Putem culege date privind evoluţia şi modul de cultivare a acestei creaţii endemice, de la cultivatorii tradiţionali, locali, denumiţi în zonă “sârbi”, care însă, în realitate, sunt bulgari de origine, stabiliţi aici în mai multe etape.
Prezenţa bulgarilor în arealul buzoian este dovedită cu mult timp înainte de marile migrări, începute în secolul al XVIII-lea şi încheiate, după semnarea păcii de la Adrianopole, în 1829. Nu se ştie exact dacă ceapa de Buzău a fost adusă de aceşti colonişti bulgari sau au găsit-o aici, cert este că ei au cultivat-o şi au pătruns în tainele ei tehnologice, păstrând-o până astăzi.
Date importante care fac referire la ceapă de Buzău găsim şi-n literatură de specialitate, mai ales în scrierile eminentului profesor I. Maier, publicate după anii 1950, numind-o populaţie locală. Mai târziu, după anul 1957, aceasta a fost luată în studiu aprofundat de cercetătorii Staţiunii Experimentale Legumicole Buzău. În anul 1959, inginerul Grigore Ţeruş, întemeietorul acestei unităţi de cercetare, susţine un referat ştiinţific de excepţie privind cultivarea cepei de Buzău prin semănat direct, însă în lucrarea sa nu abordează aspecte de genetică şi ameliorare.
Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.
Descoperă și Terra Misterioasă, Misterele Planetei.
Ramâi uimit cu Știri pe Turte, cele mai ciudate noutăți.
Index articole România Misterioasă