România are un tezaur carstic foarte bogat de o spectaculozitate deosebită. Potrivit statisticilor, România se află pe locul al doilea în Europa ca număr al peşterilor.
În total, în ţara noastră, există 12.000 de astfel de forme de relief, multe dintre ele fiind înconjurate de numeroase legende. Astăzi, vă prezentăm cinci dintre cele mai spectaculoase peşteri româneşti.
Peştera Comarnic
Una dintre cele mai mari peşteri din România, grota Comarnic, este unul dintre cele mai importante obiective turistice din subteranul Banatului, situată în Munţii Aninei (Masivul Doman), la 400 metru altitudine, la jumătatea distanţei dintre Reşiţa şi Anina. Aflată în interiorul Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului, peştera surpinde cu sălile decorate cu formaţiuni gigantice. Peştera este alcătuită din două etaje, cu numeroase săli legate între ele cu o vastă succesiune de galerii, ce însumează peste 5.000 de metri. Comarnic este considerată una dintre cele mai frumoase peşteri din ţară, având săli monumentale şi formaţiuni stalagmitice de mari dimensiuni.
După o primă cavernă, Gheţăria, ce se întinde pe 200 de metri, urmează o adevărată feerie de formaţiuni calcaroase, având cele mai variate şi bizare forme, unele de mari dimensiuni, precum Orga Mare, zidul Chinevesc, Sala de cristal, Camera Virginelor, Fântâna lui Pluto. Altele sunt de dimensiuni mai mici: Orologiul, Barba lui Mahomed, Ciupercile, Lămâina, Nuca de Cocos, Cetatea piticilor etc. Dintre toate, Camera Virginelor este considerată cea mai spectaculoasă, având un plafon constituit dintr-un caleidoscop de stalactite sclipitoare, ce oferă o imagine feerică.
Pestera Comarnic poate fi vizitata cu precadere in timpul verii deoarece in restul anului, din cauza ploilor, galeriile pesterii se inunda si accesul in interior este restrictionat. Pesterea poate fi vizitata atat in weekend, cat si in zilele saptamanii, cu o rezervare facuta cu cel putin cateva zile inainte. Accesul la nivelul superior se face numai sub supravegherea atenta a unui ghid.
Peştera Izvorul Tăuşoarelor
Considerată una dintre cele mai spectaculoase din România, Peştera Izvorul Tăuşoarelor se află în Munţii Rodnei, lângă Masivul Bârlea, la o altitudine de 950 de metri. Este cea mai adâncă peşteră din ţară (413,5 metri) şi a treia ca lungime din carstul românesc (20.000 de metri). Aceasta beneficiază de un sistem hidrologic foarte interesant, fiind prezente minerale deosebit de rare în peşteri, precum mirabilitul, anthotidele sau sferele de calcar. De asemenea, Peştera Tăuşoare este a doua în România ca valoare a anthoditelor, după Peşterea Vântului din Munţii Pădurea Craiului. Peştera deţine şi elemente unice în ţară, un exemplu în acest sens fiind cele 40 de bile de calcar denumite „bile de Tăuşoare” şi este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia „urs de peşteră”.
Aceasta a fost descoperită de învăţătorul Leon Barte în 1955 şi exploatată succesiv de atunci. Exploatarea relativ redusă s-a datorat şi faptului că este o peşteră epuizantă, care necesită o condiţie fizică foarte bună.
Peştera Muierii
În masivul calcaros de la marginea localităţii gorjene Baia de Fier se află Peştera Muierii. Această formă inedită de relief are o lungime de 3.600 de metri şi este formată pe 4 nivele. Peştera Muierii a fost „sculptată” de râul Galben, conţinând în interior numeroase formaţiuni de calcar, cunoscute sub numele de stalactite şi stalagmite. Peştera Muierii este renumită nu doar pentru frumuseţea sa naturală, ci şi pentru că prezintă urme de locuire din vremuri îndepărtate, încă din paleolitic (vetre de foc, unelteşi arme de silex, os sau cuarţit, precum şi un craniu, un maxilar şi oase din scheletul unei femei paleolitie).
Adăposteşte şi resturi de faună fosilă. Această grotă se înscrie printre primele peşteri amenajate turistic din ţară fiind exclusiv electrificată. Numele formei de relief provine însă de la o legendă străveche, potrivit căreia femeile sterpe care intrau în această peşteră reuşeau să aducă pe lume copii.
Peştera Urşilor
Este considerată perla Munţilor Apuseni şi face parte din categoria obiectivelor turistice care trebuie vizitate cel puţin odată în viaţă. A fost descoperită în urma unor lucrări executate la o cariera aflată în imediata vecinatăte a satului Chişcău din comuna Peietroasa, judeţul Bihor. Are o lungime de 1.500 metri şi este compusă din galerii aflate pe două nivele (galeria uperioara lungă de 488 metri, aceasta este destinată turiştilor) si cea inferioară cu o lungime de 521 m, pentru cercetări ştiinţifice. Apa a fost cea care a modelat calcarul care seamănă cu marmura din peşteră. Cu o răbdare care se măsoară în zeci de mii de ani, a sculptat stalactite şi stalagmite cum rar ai ocazia să mai vezi altundeva.
Legenda spune că aici, în urma căderii unei stânci peste gura peşterii, au fost închişi aproximativ 140 de urşi înfometaţi. În cele din urmă ei s-au atacat reciproc pană când au murit toţi.
Peştera Scărişoara
Scărişoara reprezintă cea mai mare peşteră din România, care adăposteşte un gheţar, al doilea ca dimensiuni din sud-estul Europei. Peştera se află în Munţii Apuseni, în estul Masivului Bihor la altitudinea de 1.165 m Scărişoara, o peşteră mică de fapt, având doar 720 metri lungime şi 105 m adâncime, este importantă priun faptul că adăposteşte cel mai mare depozit de gheaţă fosilă din ţara noastră, datând de peste 4.500 de ani Volumul masei de gheaţă variază în funcţie de anotimp , situându-se în jurul valorii de 75.000 metri cubi, cu o grosime medie de circa 16 metri. Gheţarul, aflat pe fundul unui aven adânc de 60 de metri, se menţine datorită aerului rece care coboară şi se depozitează în timpul iernii pe fundul avenului, acumulându-se aici fără a mai putea fi evacuat.
Peştera Gheţar de la Scărişoara esre una dintre cele mai bine amenajate peşteri pentru turism din România. Pe lângă observarea imensului bloc de gheaţă, este de admirat şi sala numită Biserica, unde ies în evidenţă stalactite şi stalagmite spectaculoase, de diferite dimensiuni, cele mai multe sugerând idee la lumânare.
adevarul.ro
Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.
Descoperă și Terra Misterioasă, Misterele Planetei.
Ramâi uimit cu Știri pe Turte, cele mai ciudate noutăți.
Index articole România Misterioasă
În total, în ţara noastră, există 12.000 de astfel de forme de relief, multe dintre ele fiind înconjurate de numeroase legende. Astăzi, vă prezentăm cinci dintre cele mai spectaculoase peşteri româneşti.
Peştera Comarnic
Una dintre cele mai mari peşteri din România, grota Comarnic, este unul dintre cele mai importante obiective turistice din subteranul Banatului, situată în Munţii Aninei (Masivul Doman), la 400 metru altitudine, la jumătatea distanţei dintre Reşiţa şi Anina. Aflată în interiorul Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului, peştera surpinde cu sălile decorate cu formaţiuni gigantice. Peştera este alcătuită din două etaje, cu numeroase săli legate între ele cu o vastă succesiune de galerii, ce însumează peste 5.000 de metri. Comarnic este considerată una dintre cele mai frumoase peşteri din ţară, având săli monumentale şi formaţiuni stalagmitice de mari dimensiuni.
După o primă cavernă, Gheţăria, ce se întinde pe 200 de metri, urmează o adevărată feerie de formaţiuni calcaroase, având cele mai variate şi bizare forme, unele de mari dimensiuni, precum Orga Mare, zidul Chinevesc, Sala de cristal, Camera Virginelor, Fântâna lui Pluto. Altele sunt de dimensiuni mai mici: Orologiul, Barba lui Mahomed, Ciupercile, Lămâina, Nuca de Cocos, Cetatea piticilor etc. Dintre toate, Camera Virginelor este considerată cea mai spectaculoasă, având un plafon constituit dintr-un caleidoscop de stalactite sclipitoare, ce oferă o imagine feerică.
Pestera Comarnic poate fi vizitata cu precadere in timpul verii deoarece in restul anului, din cauza ploilor, galeriile pesterii se inunda si accesul in interior este restrictionat. Pesterea poate fi vizitata atat in weekend, cat si in zilele saptamanii, cu o rezervare facuta cu cel putin cateva zile inainte. Accesul la nivelul superior se face numai sub supravegherea atenta a unui ghid.
Peştera Izvorul Tăuşoarelor
Considerată una dintre cele mai spectaculoase din România, Peştera Izvorul Tăuşoarelor se află în Munţii Rodnei, lângă Masivul Bârlea, la o altitudine de 950 de metri. Este cea mai adâncă peşteră din ţară (413,5 metri) şi a treia ca lungime din carstul românesc (20.000 de metri). Aceasta beneficiază de un sistem hidrologic foarte interesant, fiind prezente minerale deosebit de rare în peşteri, precum mirabilitul, anthotidele sau sferele de calcar. De asemenea, Peştera Tăuşoare este a doua în România ca valoare a anthoditelor, după Peşterea Vântului din Munţii Pădurea Craiului. Peştera deţine şi elemente unice în ţară, un exemplu în acest sens fiind cele 40 de bile de calcar denumite „bile de Tăuşoare” şi este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia „urs de peşteră”.
Aceasta a fost descoperită de învăţătorul Leon Barte în 1955 şi exploatată succesiv de atunci. Exploatarea relativ redusă s-a datorat şi faptului că este o peşteră epuizantă, care necesită o condiţie fizică foarte bună.
Peştera Muierii
În masivul calcaros de la marginea localităţii gorjene Baia de Fier se află Peştera Muierii. Această formă inedită de relief are o lungime de 3.600 de metri şi este formată pe 4 nivele. Peştera Muierii a fost „sculptată” de râul Galben, conţinând în interior numeroase formaţiuni de calcar, cunoscute sub numele de stalactite şi stalagmite. Peştera Muierii este renumită nu doar pentru frumuseţea sa naturală, ci şi pentru că prezintă urme de locuire din vremuri îndepărtate, încă din paleolitic (vetre de foc, unelteşi arme de silex, os sau cuarţit, precum şi un craniu, un maxilar şi oase din scheletul unei femei paleolitie).
Adăposteşte şi resturi de faună fosilă. Această grotă se înscrie printre primele peşteri amenajate turistic din ţară fiind exclusiv electrificată. Numele formei de relief provine însă de la o legendă străveche, potrivit căreia femeile sterpe care intrau în această peşteră reuşeau să aducă pe lume copii.
Peştera Urşilor
Este considerată perla Munţilor Apuseni şi face parte din categoria obiectivelor turistice care trebuie vizitate cel puţin odată în viaţă. A fost descoperită în urma unor lucrări executate la o cariera aflată în imediata vecinatăte a satului Chişcău din comuna Peietroasa, judeţul Bihor. Are o lungime de 1.500 metri şi este compusă din galerii aflate pe două nivele (galeria uperioara lungă de 488 metri, aceasta este destinată turiştilor) si cea inferioară cu o lungime de 521 m, pentru cercetări ştiinţifice. Apa a fost cea care a modelat calcarul care seamănă cu marmura din peşteră. Cu o răbdare care se măsoară în zeci de mii de ani, a sculptat stalactite şi stalagmite cum rar ai ocazia să mai vezi altundeva.
Legenda spune că aici, în urma căderii unei stânci peste gura peşterii, au fost închişi aproximativ 140 de urşi înfometaţi. În cele din urmă ei s-au atacat reciproc pană când au murit toţi.
Peştera Scărişoara
Scărişoara reprezintă cea mai mare peşteră din România, care adăposteşte un gheţar, al doilea ca dimensiuni din sud-estul Europei. Peştera se află în Munţii Apuseni, în estul Masivului Bihor la altitudinea de 1.165 m Scărişoara, o peşteră mică de fapt, având doar 720 metri lungime şi 105 m adâncime, este importantă priun faptul că adăposteşte cel mai mare depozit de gheaţă fosilă din ţara noastră, datând de peste 4.500 de ani Volumul masei de gheaţă variază în funcţie de anotimp , situându-se în jurul valorii de 75.000 metri cubi, cu o grosime medie de circa 16 metri. Gheţarul, aflat pe fundul unui aven adânc de 60 de metri, se menţine datorită aerului rece care coboară şi se depozitează în timpul iernii pe fundul avenului, acumulându-se aici fără a mai putea fi evacuat.
Peştera Gheţar de la Scărişoara esre una dintre cele mai bine amenajate peşteri pentru turism din România. Pe lângă observarea imensului bloc de gheaţă, este de admirat şi sala numită Biserica, unde ies în evidenţă stalactite şi stalagmite spectaculoase, de diferite dimensiuni, cele mai multe sugerând idee la lumânare.
adevarul.ro
Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.
Descoperă și Terra Misterioasă, Misterele Planetei.
Ramâi uimit cu Știri pe Turte, cele mai ciudate noutăți.
Index articole România Misterioasă