Potrivit lui Herodot, fondatorul regatului odrisilor a fost Teres în 480 i.Hr. în conditii favorabile dupa ce persii au fost învinsi în razboaiele medice, renuntând la stapânirea spatiului balcanic. Odrisii ar fi pastrat structurile organizatorice ale satrapiei. Spatiul initial locuit de odrisi era valea Hebrosului, Marita de azi, pe cursul inferior.
Sub domnia lui Teres, statul odrisilor nu era foarte întins. Tucidide mentioneaza ca mai erau o serie de traci independenti.
Diodor de Sicilia precizeaza ca Teres a lasat mostenire un regat putin întins. Era preocupat de stabilirea unor relatii bune cu vecinii, ca scitii.
Scitii stapâneau pe zona litorala de la Olbia la gurile Dunarii, Dunarea reprezentând deci granita dintre odrisi si sciti.
Teres întocmeste o alianta matrimoniala: îsi da fiica de sotie regelui scit Ariapeithes. Din casatoria acestora a rezultat un fiu, numit Octamasades. Pe tot parcursul domniei sale pâna în 440 i.Hr., relatiile odrisilor cu scitii au fost bune.
Lucian din Samosata scria ca Teres a trait pâna la venerabila vârsta de 92 de ani.
Urmasul lui Teres a fost Sitalces (431-424 i.Hr.), fiind unul dintre cei mai mari regi ai odrisilor. Pe timpul domniei sale, regatul a ajuns la o larga expansiune teritoriala, fiind aduse sub stapânire toate populatiile tracice. Au fost integrati tracii dintre Haemus si Rodopi, la care s-au adaugat getii de dincolo de Haemus.
Tucidide a precizat ca stapânea tot litoralul, pornind de la Marea Egee, din dreptul Abderei, continuând cu Marea Marmara si Marea Neagra, pâna în dreptul gurii de varsare a Istrosului.
Diodor de Sicilia a facut si un portret regelui Sitalces, caracterizat prin barbatie, blândete fata de supusi, vitejie, întelepciune si grija de averea statului.
Primea de la neamurile supuse si de la cetatile grecesti un tribut anual de 1000 de talanti. Armata era alcatuita din 120 000 de pedestrasi si 50 000 de calareti.
Relatiile bune cu scitii s-au deteriorat ulterior.
Ariapeithes, regele scitilor, si-a luat o noua nevasta, o grecoaica din Histria, cu care a avut un fiu, numit Skyles. Între cei doi fii vitregi, Octamasades si Skyles, au izbucnit conflicte motivate, fiecare doriind sa ajunga rege.
Skyles primise o educatie greceasca de la mama sa, devenind foarte nepopular printre sciti, de aceea, când a devenit rege, a fost alungat de la tron în timpul unei rascoale si s-a refugiat la odrisi.
Skyles merge, apoi, în orasul grecesc Olbia, unde isi cladeste un palat si isi ia o nevasta grecoaica. Se îmbraca în vesminte grecesti si chiar s-a dedicat cultului lui Dionysos, lucru greu de acceptat de sciti. Fiind alungat, a fost înlocuit cu Octamasades.
Sitalces acorda azil politic lui Skyles, ducând o politica ostila fata de ruda sa, Octamadades. Probabil ca Sitalces devenise un filoelen si i-a acordat protectie din ratiuni politice pentru a se apropia de Atena în conditiile în care avea mari controverse teritoriale cu vecina sa , Macedonia, condusa de Perdicas al II-lea. Sitalces chiar s-a casatorit cu o grecoaica din Abdera.
Pe fondul Razboiului Peloponesiac, Atena si Sparta au apelat la sprijinul aliatilor.
Atenienii l-au atras pe Sitalces, facând doua gesturi de bunavointa: l-au facut „proxenos” pe Nymphodorus, fratele sotiei lui Sitalces, devenind astfel oaspeti ce asigurau relatiile diplomatice permanente dintre doua cetati, fiind scutiti de impozite si având posibilitatea de a dobândi pamânt si casa si de a reprezenta interesele odrisilor la Atena.
Fiul lui Sitalces si al grecoaicei din Abdera a primit cetatenie ateniana.
În 431 i.Hr., Sitalces încheie un tratat cu Atena, prin care prevedea o interventie a armatelor odrise în Peninsula Chalcidica pentru reprimarea rascoalei.
Sitalces si-a onorat promisiunea fata de Atena. În 429 i.Hr., a organizat o campanie de 30 de zile, în timpul careia, cu o armata de 150 000 de oameni, a atacat Peninsula Chalcidica si Macedonia.
Au participat la expeditie tracii dintre Haemus si Rodopi, cât si getii de dincolo de Haemus. In Macedonia, tracii au repurtat o seama de victorii fara importanta.
Atenienii, care au promis ca trimit o armata ca sprijin, nu si-au onoroat promisiunea, iar frigul iernii facea riscanta continuarea campaniei.
Sitalces se retrage la sfatul lui Seuthes, nepotul sau. Acesta a fost cumparat de Perdicas al II-lea, regele Macedoniei, acesta oferindu-i de sotie pe Stratonike, sora sa, precum si o zestre considerabila.
Relatiile dintre odrisi si sciti au devenit tot mai tensionate. Octamasades a pornit cu armata împotriva odrisilor, dar este întâmpinat la Istru de acestia. Gratie întelepciunii lui Sitalces, situatia este detesionata si s-a recurs astfel la un schimb de azilanti, iar Octamasades este ucis. În 424 i.Hr., Sitalces este ucis la asediul de la Delion în lupta împotiva tribalilor.
În 424-410 i.Hr., rege al odrisilor a fost Seuthes I, nepotul lui Sitalces, fiu al lui Sparadocos. A renuntat la expansiunea teritoriala si a consolidat granitele regatului. Primea tribut de 400 de talanti, daruri din obiecte de aur si argint si stofe scumpe. Si-a îmbunatatit relatiile cu Macedonia. In schimb, relatiile cu Atena s-au racit.
Dupa moartea lui Seuthes, regatul sau s-a divizat în 410 i.Hr., fiind împartit între Seuthes al II-lea si Amadocos. Initial, relatiile dintre cei doi erau bune. Ulterior, cei doi vor încheia aliante pentru a se extermina reciproc. Amadocos a cultivat relatii bune cu Alcibiade, generalul atenian, iar Seuthes al II-lea a angajat mercenari greci, condusi de Xenofon.
Seuthes nu se achita de obligatiile sale , neplatind solda mercenarilor. Xenofon a descris curtea lui Seuthes al II-lea în lucrarea sa, Anabasis. Cu ocazia unui ospat la care participa însusi autorul, mesenii se înfruptau cu carne fripta, pâine dospita si vin, care este turnat în cornuri de catre paharnici. Invitatii aduceau regelui o serie de daruri: un cal, o cupa de argint de 4 kg, un sclav, un covor, stofe pentru sotie. Petrecerea se desfasura pe un fond muzical, asigurat de flauturi si trompete. Se organizau dansuri razboinice, iar regele trac isi improsca hainele cu vin. La curte erau si bufoni pentru a veseli atmosfera.
Sub Cotys I, în perioada 383-360 i.Hr., regatul este reunificat. Acesta a fost asasinat de un grec ce a fost rasplatit cu o cununa de aur de catre adunarea populara a Atenei.
La moartea lui Cotys I, regatul s-a împartit în trei regate distincte. Tracia devine astfel o prada usoara pentru Filip al II-lea care o cucereste în 342/341 i.Hr.
Pentru a glorifica victoria, cladeste orasul Philippolpolis, azi Plovdiv. Tracia a fost anexata Macedoniei, dar se bucura de o oarecare autonomie, pastrându-si dreptul de a emite moneda.
În 335 i.Hr., odrisii sunt aliati ai lui Alexandru cel Mare în expeditia împotriva tribalilor, iar în 333 i.Hr., participa în batalia de la Issis împotriva persilor.
În timpul lui Lisimah, odrisii s-au revoltat împotriva macedonenilor. În timpul razboaielor dintre diadohi de dupa moartea cuceritorului Alexandru Macedon, regele odrisilor, Seuthes al III-lea, a fost angrenat în luptele acestora, fiind de partea lui Lisimah, si alteori, de partea lui Antigonos. Tot el a cladit orasul Seuthopolis, situat aproape de Kazanlik.
În 281 i.Hr., în lupta de la Kurupedion, suveranul Traciei elenistice, Lisimah, este ucis, iar regatul sau se destrama. Odrisii îsi recapata puterea.
Dupa 280 i.Hr. apar celtii care îsi întemeiaza un regat efemer în centrul Bulgariei, Regatul de la Tylis.
În 168 i.Hr., Macedonia este înfrânta de romani, însa îsi mentine autonomia pentru înca 20 de ani, fiind împartita în patru regate autonome.
Abia în 148 i.Hr., Macedonia este transformata în provincie romana. Acesteia i se alipeste Tracia de vest. Tracia estica îsi mentine autonomia ca regat clientelar Romei pâna în 46 i.Hr., când este transformata în provincie romana.
Lua sfarsit, astfel, epopeea celui mai mare regat trac din istorie…
Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.
Descoperă și Terra Misterioasă, Misterele Planetei.
Ramâi uimit cu Știri pe Turte, cele mai ciudate noutăți.
Index articole România Misterioasă