Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai venerați sfinți din calendarul ortodox, sărbătorit anual pe 23 aprilie.
Peste un milion de români poartă numele sfântului mucenic. Anul acesta, însă, pentru că sărbătoarea cade în Săptămâna Mare, Sfântul Sinod a decis să o mute pe 29, în a doua zi de Paște.
Sfântul Gheorghe 2019. Potrivit bisericii petrecerile şi mesele îmbelşugate nu îşi au locul marţea viitoare în Săptămâna Patimilor pentru credincioşii ortodocşi. Atunci aceştia sunt aşteptaţi în primul rând la Denie. Astfel s-a luat decizia amânării sărbătorii, conform Tipicului Sfântului Sava, pe baza căruia biserica ortodoxă îşi desfăşoară slujbele.
În 2011 aceeaşi sărbătoare a picat chiar în Sâmbăta Mare aşa că a fost amânată tot după Paste.
Protectorul naturii înverzite
În tradiţia populară Sfântul Gheorghe este protectorul naturii înverzite, al vitelor și oilor. Dacă plouă în ziua în care este pomenit e semn că urmează un an cu recolte bogate.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut din părinţi creştini în Capadocia, în timpul împăratului Diocleţian, în secolul al IV-lea. Ajunge în slujba împăratului ca militar şi se confruntă în mod direct cu persecuţiile asupra creştinilor începute în anul 303.
Îşi mărturiseşte credinţa în Hristos şi este întemniţat din cauza acestor convingeri religioase. În încercarea de a fi forţat să renunţe la credinţa creştină, este torturat şi ucis prin decapitare pe 23 aprilie. Această zi rămâne ziua sa de prăznuire.
În iconografie, Sf. Gheorghe apare călare pe un cal, străpungând cu suliţa un balaur. Ipostaza ilustrează o legendă potrivit căreia Sfântul Gheorghe a salvat cetatea Silena din provincia Libiei, terorizată de un balaur.
Reprezentarea sfântului biruitor simbolizează modelul de curaj în lupta cu diavolul.
Sfântul Gheorghe 2019. În cele mai multe icoane, Sf. Gheorghe este reprezentat într-o mantie roşie, culoare tradiţională pentru un martir, dar şi ca războinic pedestru sau ca un conducător militar ţinând o cruce în mâna dreaptă şi o sabie în mâna stângă, scrie news.ro.
În unele icoane Sf. Gheorghe apare însoţit de alţi doi sfinţi militari, Theodor-Tiron şi Dimitrie.
Credinţe şi superstiţii
Una dintre practicile răspândite în ziua de Sfântul Gheorghe este împodobirea casei cu plante, obicei care marchează renaşterea naturii. Plantele folosite variază în funcţie de regiune: în Muntenia se pun crengi de stejar sau de păr, în Transilvania se pun rug verde şi leuştean.
În Banat, casele sunt împodobite cu rug sau cu frunză de fag sau gorun.
În tradiţia populară se consideră că aceste simboluri vegetale au rol în protejarea gospodăriei de acţiunea spiritelor rele, spune analist-etnolog Ania Moldoveanu.
De asemenea, oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, ca să fie sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.
Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el este cinstit de toată lumea. Se mai spune că cine doarme în această zi ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.
Gunoiul adunat în ziua de Sfântul Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine. În această zi se adună de pe câmp plantele medicinale care se păstrează peste an.
Dacă în ziua de Sfântul Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat, iar dacă e ploaie se va face grâu şi fân, potrivit credinţei populare.
Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.
Descoperă și Terra Misterioasă, Misterele Planetei.
Ramâi uimit cu Știri pe Turte, cele mai ciudate noutăți.
Index articole România Misterioasă
Peste un milion de români poartă numele sfântului mucenic. Anul acesta, însă, pentru că sărbătoarea cade în Săptămâna Mare, Sfântul Sinod a decis să o mute pe 29, în a doua zi de Paște.
Sfântul Gheorghe 2019. Potrivit bisericii petrecerile şi mesele îmbelşugate nu îşi au locul marţea viitoare în Săptămâna Patimilor pentru credincioşii ortodocşi. Atunci aceştia sunt aşteptaţi în primul rând la Denie. Astfel s-a luat decizia amânării sărbătorii, conform Tipicului Sfântului Sava, pe baza căruia biserica ortodoxă îşi desfăşoară slujbele.
În 2011 aceeaşi sărbătoare a picat chiar în Sâmbăta Mare aşa că a fost amânată tot după Paste.
Protectorul naturii înverzite
În tradiţia populară Sfântul Gheorghe este protectorul naturii înverzite, al vitelor și oilor. Dacă plouă în ziua în care este pomenit e semn că urmează un an cu recolte bogate.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut din părinţi creştini în Capadocia, în timpul împăratului Diocleţian, în secolul al IV-lea. Ajunge în slujba împăratului ca militar şi se confruntă în mod direct cu persecuţiile asupra creştinilor începute în anul 303.
Îşi mărturiseşte credinţa în Hristos şi este întemniţat din cauza acestor convingeri religioase. În încercarea de a fi forţat să renunţe la credinţa creştină, este torturat şi ucis prin decapitare pe 23 aprilie. Această zi rămâne ziua sa de prăznuire.
În iconografie, Sf. Gheorghe apare călare pe un cal, străpungând cu suliţa un balaur. Ipostaza ilustrează o legendă potrivit căreia Sfântul Gheorghe a salvat cetatea Silena din provincia Libiei, terorizată de un balaur.
Reprezentarea sfântului biruitor simbolizează modelul de curaj în lupta cu diavolul.
Sfântul Gheorghe 2019. În cele mai multe icoane, Sf. Gheorghe este reprezentat într-o mantie roşie, culoare tradiţională pentru un martir, dar şi ca războinic pedestru sau ca un conducător militar ţinând o cruce în mâna dreaptă şi o sabie în mâna stângă, scrie news.ro.
În unele icoane Sf. Gheorghe apare însoţit de alţi doi sfinţi militari, Theodor-Tiron şi Dimitrie.
Credinţe şi superstiţii
Una dintre practicile răspândite în ziua de Sfântul Gheorghe este împodobirea casei cu plante, obicei care marchează renaşterea naturii. Plantele folosite variază în funcţie de regiune: în Muntenia se pun crengi de stejar sau de păr, în Transilvania se pun rug verde şi leuştean.
În Banat, casele sunt împodobite cu rug sau cu frunză de fag sau gorun.
În tradiţia populară se consideră că aceste simboluri vegetale au rol în protejarea gospodăriei de acţiunea spiritelor rele, spune analist-etnolog Ania Moldoveanu.
De asemenea, oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, ca să fie sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.
Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el este cinstit de toată lumea. Se mai spune că cine doarme în această zi ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.
Gunoiul adunat în ziua de Sfântul Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine. În această zi se adună de pe câmp plantele medicinale care se păstrează peste an.
Dacă în ziua de Sfântul Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat, iar dacă e ploaie se va face grâu şi fân, potrivit credinţei populare.
Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.
Descoperă și Terra Misterioasă, Misterele Planetei.
Ramâi uimit cu Știri pe Turte, cele mai ciudate noutăți.
Index articole România Misterioasă