Parcul Natural Văcărești, prin înființarea căruia fiecare locuitor al Capitalei a primit în plus câte un metru pătrat de spațiu verde, reprezintă o poveste de succes a naturii, care și-a recâștigat drepturile în mijlocul celei mai mari aglomerări urbane din țară.
Dan Bărbulescu, director executiv al Asociației Parcul Natural Văcărești (APNV), a precizat că unicitatea acestui loc constă în istoria sa, având în vedere că parcul s-a format pe locul unui fost proiect comunist, un lac de acumulare, abandonat ulterior. O altă particularitate este dată de varietatea de specii și habitate, toate prezente în Parcul Văcărești în mod natural.
Pe locul fostului proiect s-a format, în ultimii 20 ani, un ecosistem umed cu întinderi de mlaștini, ochiuri de apă, stufăriș, crânguri de sălcii, cuiburi de plopi, perdele de trestie și stuf, care constituie habitatul a numeroase specii de păsări de apă, dar și al multor specii de reptile, insecte, broaște și chiar mamifere.
“Parcul Natural Văcărești este o poveste de succes a naturii, care și-a recâștigat drepturile, fără niciun fel de ajutor din partea omului, chiar în mijlocul celei mai mari aglomerări urbane din țară. Ecosistemul Văcărești este unul viabil, chiar dacă este secundar, prezentând toate elementele lanțului trofic”, a evidențiat APNV, într-o prezentare pe Facebook.
Bărbulescu a reamintit că, în contextul în care la jumătatea anilor ’70 regimul comunist a demarat acțiuni ample de sistematizare a Capitalei, zona a fost vizată pentru realizarea unui lac de acumulare. Acesta urma să asigure apă pentru locuitorii Capitalei, dar ar fi avut și utilități de agrement. De asemenea, echipa națională de canotaj urma să își desfășoare antrenamentele pe lacul Văcărești. Proiectul a început la jumătatea anilor ’80.
“Exista pe timpuri un cartier, cartierul Văcărești. A fost demolat. Oamenii au fost mutați în blocuri și pe acele terenuri, situate foarte aproape de Mănăstirea Văcărești — monument de arhitectură care a fost demolat cu această ocazie — a început construcția lacului, care a fost realizat în proporție de 95%. Însă evenimentele din 1989 au împiedicat finalizarea proiectului, astfel că, odată cu 1990, aici a rămas cuva goală a ceea ce trebuia să se numească lacul Văcărești. Existând pânza freatică foarte sus, lacurile de aici au fost alimentate permanent de izvoare. Astfel, datorită protecției asigurate de către digul care împrejmuiește zona, s-a dezvoltat un ecosistem viabil, foarte bine reprezentat, de la cele mai mici microorganisme, până la specii deosebit de interesante din punctul de vedere biologic”, a precizat Dan Bărbulescu.
El a adăugat că în anul 2012 s-a format un grup de inițiativă care a solicitat autorităților protejarea zonei și care a elaborat documentația necesară înființării Parcului Natural Văcărești. Ulterior, grupul de inițiativă s-a constituit sub numele de Asociația Parcul Natural Văcărești. Urmare a demersurilor asociației și ale partenerilor acesteia, în anul 2016 acumularea Văcărești a fost declarată, prin hotărâre de guvern, parc natural, devenind astfel primul parc natural urban din România.
“Parcul Văcărești se află în mijlocul Capitalei, în mijlocul a 10% din populația României, având din acest punct de vedere un deosebit impact, mai ales la nivelul informării publicului larg în ceea ce privește protecția de specii și habitate. Este, cumva, planul nostru de a deschide acest loc către comunitate, asigurând permanent paza și protecția speciilor, habitatelor și peisajului”, a subliniat directorul executiv al APNV.
Asociația a devenit administratorul oficial al parcului în luna aprilie, având un parteneriat cu Primăria Capitalei, dar și cu facultăți, institute de cercetare și organizații neguvernamentale. Astfel, au fost inițiate activități minime de protecție și conservare, de organizare a unui traseu de vizitare în interiorul parcului, precum și activități de igienizare.
“Mare parte dintre speciile de păsări și mamifere existente în Văcărești sunt apărate prin legile românești și europene în materie de protecție a mediului. Din 130 de specii de păsări, peste 40 de specii sunt protejate și sosesc în fiecare an în parcul Văcărești. Alte specii de interes internațional, sau cel puțin european, sunt: vidra, amfibieni precum izvorașul de baltă cu burta roșie, șarpele de apă. Aceste lucruri dau unicitate zonei, ele ajungând aici prin condiții exclusiv naturale. Adică nu au fost aduse de nimeni, zona nu a fost renaturată. Vorbim de un parc natural situat în interiorul orașului București, care a avut până acum o dinamică proprie, nestingherită de intervenții din afară. La nivel macro, evident”, a mai explicat Dan Bărbulescu.
Asociația Parcul Natural Văcărești își propune să transforme această zonă într-o “școală vie dedicată naturii, ecologiei, biologiei”, realizând pregătirile necesare astfel încât în perioada septembrie — octombrie un număr cât mai mare de grupuri de elevi să poată vizita “Poteca bio-diversității urbane” sau traseul “Păsările orașului”. Bărbulescu a mai precizat că parcul are capacitatea de a deveni un “laborator viu”, unde studenții să vină în practică, pentru a studia comportamentul speciilor, serviciile ecosistemice sau peisajul. (Sursa: AGERPRES)
Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.
Descoperă și Terra Misterioasă, Misterele Planetei.
Ramâi uimit cu Știri pe Turte, cele mai ciudate noutăți.
Dan Bărbulescu, director executiv al Asociației Parcul Natural Văcărești (APNV), a precizat că unicitatea acestui loc constă în istoria sa, având în vedere că parcul s-a format pe locul unui fost proiect comunist, un lac de acumulare, abandonat ulterior. O altă particularitate este dată de varietatea de specii și habitate, toate prezente în Parcul Văcărești în mod natural.
Pe locul fostului proiect s-a format, în ultimii 20 ani, un ecosistem umed cu întinderi de mlaștini, ochiuri de apă, stufăriș, crânguri de sălcii, cuiburi de plopi, perdele de trestie și stuf, care constituie habitatul a numeroase specii de păsări de apă, dar și al multor specii de reptile, insecte, broaște și chiar mamifere.
“Parcul Natural Văcărești este o poveste de succes a naturii, care și-a recâștigat drepturile, fără niciun fel de ajutor din partea omului, chiar în mijlocul celei mai mari aglomerări urbane din țară. Ecosistemul Văcărești este unul viabil, chiar dacă este secundar, prezentând toate elementele lanțului trofic”, a evidențiat APNV, într-o prezentare pe Facebook.
Bărbulescu a reamintit că, în contextul în care la jumătatea anilor ’70 regimul comunist a demarat acțiuni ample de sistematizare a Capitalei, zona a fost vizată pentru realizarea unui lac de acumulare. Acesta urma să asigure apă pentru locuitorii Capitalei, dar ar fi avut și utilități de agrement. De asemenea, echipa națională de canotaj urma să își desfășoare antrenamentele pe lacul Văcărești. Proiectul a început la jumătatea anilor ’80.
“Exista pe timpuri un cartier, cartierul Văcărești. A fost demolat. Oamenii au fost mutați în blocuri și pe acele terenuri, situate foarte aproape de Mănăstirea Văcărești — monument de arhitectură care a fost demolat cu această ocazie — a început construcția lacului, care a fost realizat în proporție de 95%. Însă evenimentele din 1989 au împiedicat finalizarea proiectului, astfel că, odată cu 1990, aici a rămas cuva goală a ceea ce trebuia să se numească lacul Văcărești. Existând pânza freatică foarte sus, lacurile de aici au fost alimentate permanent de izvoare. Astfel, datorită protecției asigurate de către digul care împrejmuiește zona, s-a dezvoltat un ecosistem viabil, foarte bine reprezentat, de la cele mai mici microorganisme, până la specii deosebit de interesante din punctul de vedere biologic”, a precizat Dan Bărbulescu.
El a adăugat că în anul 2012 s-a format un grup de inițiativă care a solicitat autorităților protejarea zonei și care a elaborat documentația necesară înființării Parcului Natural Văcărești. Ulterior, grupul de inițiativă s-a constituit sub numele de Asociația Parcul Natural Văcărești. Urmare a demersurilor asociației și ale partenerilor acesteia, în anul 2016 acumularea Văcărești a fost declarată, prin hotărâre de guvern, parc natural, devenind astfel primul parc natural urban din România.
“Parcul Văcărești se află în mijlocul Capitalei, în mijlocul a 10% din populația României, având din acest punct de vedere un deosebit impact, mai ales la nivelul informării publicului larg în ceea ce privește protecția de specii și habitate. Este, cumva, planul nostru de a deschide acest loc către comunitate, asigurând permanent paza și protecția speciilor, habitatelor și peisajului”, a subliniat directorul executiv al APNV.
Asociația a devenit administratorul oficial al parcului în luna aprilie, având un parteneriat cu Primăria Capitalei, dar și cu facultăți, institute de cercetare și organizații neguvernamentale. Astfel, au fost inițiate activități minime de protecție și conservare, de organizare a unui traseu de vizitare în interiorul parcului, precum și activități de igienizare.
“Mare parte dintre speciile de păsări și mamifere existente în Văcărești sunt apărate prin legile românești și europene în materie de protecție a mediului. Din 130 de specii de păsări, peste 40 de specii sunt protejate și sosesc în fiecare an în parcul Văcărești. Alte specii de interes internațional, sau cel puțin european, sunt: vidra, amfibieni precum izvorașul de baltă cu burta roșie, șarpele de apă. Aceste lucruri dau unicitate zonei, ele ajungând aici prin condiții exclusiv naturale. Adică nu au fost aduse de nimeni, zona nu a fost renaturată. Vorbim de un parc natural situat în interiorul orașului București, care a avut până acum o dinamică proprie, nestingherită de intervenții din afară. La nivel macro, evident”, a mai explicat Dan Bărbulescu.
Asociația Parcul Natural Văcărești își propune să transforme această zonă într-o “școală vie dedicată naturii, ecologiei, biologiei”, realizând pregătirile necesare astfel încât în perioada septembrie — octombrie un număr cât mai mare de grupuri de elevi să poată vizita “Poteca bio-diversității urbane” sau traseul “Păsările orașului”. Bărbulescu a mai precizat că parcul are capacitatea de a deveni un “laborator viu”, unde studenții să vină în practică, pentru a studia comportamentul speciilor, serviciile ecosistemice sau peisajul. (Sursa: AGERPRES)
Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.
Descoperă și Terra Misterioasă, Misterele Planetei.
Ramâi uimit cu Știri pe Turte, cele mai ciudate noutăți.