Poveștile de groază de la Lacul Morii




Frumusețea lacului nu atrage nu numai oameni dornici de câteva momente de relaxare, ci și amatorii de povești supranaturale. Luciul apei ascunde povești pline de drame și mister. Peste 400 de case, două școli, o biserică și un cimitir au fost dărâmate pentru amenajarea Lacului Morii.
Nevoia de a construi un baraj care să împiedice revărsarea apei râului Dâmbovița, l-a determinat pe Nicolae Ceaușescu să urgenteze lucrările. Astfel construcția barajului Ciurel și amenajarea lacului au durat puțin peste un an (iulie 1985 -21 august 1986). Această grabă a dus la numeroase tragedii în rândul celor care locuiau în zonă.



Locuitorii din zona care urma să fie inundată de apele Dâmboviței au fost obligați să se mute, ceea ce a dus la adevărate drame. Pe lângă faptul că au fost forțați să-și abandoneze casele, locuitorii au fost nevoiți să-și mute și rudele decedate. Termenul de mutare a fost unul strict. Buldozerele au trecut peste toate cadavrele care nu fuseseră relocate în perioadă impusă de regimul comunist.

Legendele urbane sunt alimentate și de demolarea Bisericii Sfântul Ierarh Nicolae. Aceasta era cea mai veche construcție din zonă. Construită în 1564 (conform inscripției din interiorul lăcașului) biserica nu a servit doar ca loc de rugăciune, ci avea și un rol strategic. Terenul din jur era unul mlăștinos, accesul fiind posibil doar pe un pod (care se putea ridica în caz de nevoie). Lăcașul de cult a fost una dintre primele construcții dărâmate. Faptul că demolarea a avut loc de Sfinții Constantin și Elena a amplificat poveștile legate de blesteme.

Imediat după terminarea lucrărilor au început legendele despre sufletele care nu au putut să-ți găsească liniștea din cauza faptului că mormintele lor au fost profanate. Există numeroase povești, în special ale pescarilor, care afirmă că noaptea apar diverse lumini, siluete și sunete stranii. De asemenea, amatorii poveștilor supranaturale atribuie numărul mare de accidente din zonă blestemelor.

Pe lac a fost amenajată o insulă artificială (foto sus), care ar fi trebuit să devină o atracție importantă în zonă. După căderea regimului comunist, autoritățile au neglijat zona. Degradarea și mizeria alimentează, la rândul lor, poveștile de groază.