În „Almanahul României” pe anul 1936, am găsit, sub semnătura Colonel Popescu - Lumină, o relatare despre epidemia de holeră care a bântuit Principatele în anul 1831. Ne-au reținut atenția rândurile referitoare la măsurile luate de administrația rusească pentru a stopa răspândirea bolii.
Holera este boala care vine mai des la sărăcime. Sărăcia produce împrejurări favorabile desvoltării holerei; înghesuiala, murdăria, alimentația insuficientă și rea, slăbiciunea fizică, ignoranța, superstițiile, neîncrederea în măsurile de profilaxie socială etc...
Până în secolul trecut, Europa nu a cunoscut holera. În anul 1816 ea pleacă din Bengalia și la 1824 ajunge la București. În anul 1831 holera se întinde în Basarabia, după ce a colindat prin Rusia, Polonia, Germania, Englitera, Spania și Portugalia.
În acest an, generalul Kiseleff, guvernatorul principatelor române stabilește la Prut, cordon militar și carantină. Ea apare la 17 iunie 1831, la Iași, când s-a înființat un spital cu 25 de paturi; 20 pentru creștini și 5 pentru evrei; se aleg trei locuri pentru înmormântare, la Galata, la Păcurari, și la Șeapte oameni. Se angajează 8 căruțe pentru ridicarea bolnavilor la spital și 4 care, pentru ducerea morților la cimitire. Se tocmesc 240 de cioclii și un supraveghetor, 240 păzitori ai orașului, cu câte un căpitan, la 40. Parte din evreii aglomerați în case neîncăpătoare, se trimet la sate.
Fântânele se curăță, sleindu-se. Se prescrie curățirea satelor, în fiecare județ, se instalează un spital anume pentru această boală. Satele molipsite se țepuesc, și se înconjoară cu un șanț adânc, asemenea și Iașul. S-a pus și straje ca să nu treacă nimeni șanțul, ci numai prin barieră. Văzând că holera face mari ravagii și la Focșani, înființează cordon și carantină, dar la 21 iulie se întinde și la Galați, Brăila, Giurgiu și apoi în București.
În București s-au luat aceleași măsuri ca și la Iași. În amândouă principatele epidemia se stinge în toamna anului 1831. În Moldova și în Valahia, cu 2.871.162 locuitori s-au îmbolnăvit de holeră 33.560 persoane, din cari au murit 20.218. Iată și porunca guvernatorului rus, general Kisseleff, către popor:
„Noi guvernatorul principatelor Moldo-Valahia, general adjutant Kiseleff poruncim, și la a noastră poruncă, nu suferim crâcneală sau șovăire în aducerea la îndeplinire a tuturor celor citate aici:
1. Povața cea mai mare este curățenia ce trebue să o păstrăm asupra trupului cât și a gospodăriei noastre. Nu mânca până nu-ți speli mâinile cu oțet; nu te culca până nu-ți cureți trupul cu apă caldă și cu săpun.
2. Nu se mai admite ca cetățeanul să-și facă nevoile ori unde îi va veni; sapă o groapă cât mai adâncă și folosește- te de ea. Nu o lăsa a da pe dinafară; când o vezi că este aproape a se umple, alături de ea fă alta, și cu pământul din aceasta astupă pe cea veche. Nu uitați a turna peste ea și zeamă de var.
3. Nu se mai admite a se arunca zoaiele (lăturile) pe uliță, sau a se scurge pe sub porți în șanțul drumului. Se va face gropi anume pentru zoaie; asemenea fiecare cetățean va curăți atât șanțul din fața casei sale și mătura porțiunea cât îi ține casa.
4. Cuprinsul casei din năuntru va fi fumegat cel puțin odată pe săptămână, cu fum de ardei și la găsire, cu pucioasă; lucrurile din casă în fiecare zi, pernele, vor fi scoase la privirea soarelui;
5. Feriți-vă a mânca bolbotini și poame crude, totul trebuie bine fiert și bine coapte. Beți din când în când câte puțin oțet, plămădit cu usturoi.
6. De simțiți dureri de pântece, nu-i rău a face o turtă cu puțină miere și cu ismă și puneți-o pe burtă.