Vlad Ţepeş rămâne una dintre cele mai cunoscute personalităţi din istoria noastră. Caracterul său războinic şi asocierea numelui său cu mitul lui Dracula au făcut din domnitorul muntean un personaj de renume mondial, care a stârnit un mare interes şi pentru istoricii de pe alte meleaguri.
Atraşi de poveştile şi legendele din jurul lui Vlad Ţepeş, o echipă de istorici din Germania, care se ocupă de 10 ani de studierea domnitorului, a descoperit într-o arhivă din Mantova, Italia, că Ţepeş a purtat un mare război la sud de Dunăre în perioada martie-aprilie 1462, când Mahomed a invadat Ţara Românească.
Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât în istoria noastră "nu ştie" şi nu consemnează nimic despre domnitorul Vlad Ţepeş în această perioadă cuprinsă între iarna lui 1461 şi luna mai a anului 1462.
"Atacul de noapte", aşa cum apare descrisă bătălia în arhivele găsite în Italia, a fost o bătălie între o armată condusă de Vlad Țepeș, domnul Țării Românești (Valahia) și o armată condusă de sultanul Mahomed al II-lea al Imperiului Otoman, desfășurată pe drumul dintre Nicopole și cetatea de scaun a Țării Românești, Târgoviște, în noaptea de 17 iunie 1462. Campania a avut ca rezultat o victorie decisivă a românilor.
Conflictul a pornit inițial de la refuzul lui Vlad de a plăti tribut otomanilor și a escaladat după ce Vlad a invadat Bulgaria și a tras în țeapă peste 23.000 de turci și bulgari. Mahomed a ridicat o armată uriașă cu obiectivul de a cuceri Țara Românească și a o anexa la imperiul său. Cele două armate au avut mai multe ciocniri, cea mai semnificativă fiind atacul de noapte în care Țepeș a atacat tabăra turcească în timpul nopții pentru a încerca să-l ucidă pe sultan. Deși atacul a cauzat pierderi mari turcilor, Mahomed a scăpat cu viață și și-a continuat marșul spre reședința de la Târgoviște, unde a dat peste alți 20.000 de turci și bulgari trași în țeapă. Sultanul și armata sa au fost total demoralizați și s-au retras din Țara Românească.
“Informaţiile provin din scrisoarea unui anume Cezar din Florenţa către Lodovico Gonzaga. Scrisoarea a fost descoperită de curând în Arhivele Statului din Mantova de către un grup de cercetători germani din care fac parte Albert Weber, vorbitor de limba română şi Adrian Gheorghe, cercetător român stabilit în Germania”, spune istoricul târgoviştean Vasile Lupaşc, cel care a adus în ţară un manuscris vechi legat de viaţa lui Vlad Ţepeş, care era dosit în bibliotecile din Vatican.
“Având în vedere numărul mare de vase atacate şi arse de către Vlad Drăculea, putem deduce că desfăşurarea de forţe a fost una impresionantă. De asemenea, există motive întemeiate să credem că au existat şi alte acţiuni militare româneşti menite să consolideze victoriile obţinute în iarna dintre anii 1461-1462 şi să slăbească capacitatea de acţiune a lui Mahomed în zona graniţei cu Valahia”, mai spune Vasile Lupaşc.
"Atacul de noapte" dintre Vlad Ţepeş şi sultanul Mahomed al II-lea reprezintă un moment extrem de important în istoria ţării noastre, de aceea este important să cunoaştem şi ceea ce istoria "omite" uneori să consemneze.
Atraşi de poveştile şi legendele din jurul lui Vlad Ţepeş, o echipă de istorici din Germania, care se ocupă de 10 ani de studierea domnitorului, a descoperit într-o arhivă din Mantova, Italia, că Ţepeş a purtat un mare război la sud de Dunăre în perioada martie-aprilie 1462, când Mahomed a invadat Ţara Românească.
Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât în istoria noastră "nu ştie" şi nu consemnează nimic despre domnitorul Vlad Ţepeş în această perioadă cuprinsă între iarna lui 1461 şi luna mai a anului 1462.
"Atacul de noapte", aşa cum apare descrisă bătălia în arhivele găsite în Italia, a fost o bătălie între o armată condusă de Vlad Țepeș, domnul Țării Românești (Valahia) și o armată condusă de sultanul Mahomed al II-lea al Imperiului Otoman, desfășurată pe drumul dintre Nicopole și cetatea de scaun a Țării Românești, Târgoviște, în noaptea de 17 iunie 1462. Campania a avut ca rezultat o victorie decisivă a românilor.
Conflictul a pornit inițial de la refuzul lui Vlad de a plăti tribut otomanilor și a escaladat după ce Vlad a invadat Bulgaria și a tras în țeapă peste 23.000 de turci și bulgari. Mahomed a ridicat o armată uriașă cu obiectivul de a cuceri Țara Românească și a o anexa la imperiul său. Cele două armate au avut mai multe ciocniri, cea mai semnificativă fiind atacul de noapte în care Țepeș a atacat tabăra turcească în timpul nopții pentru a încerca să-l ucidă pe sultan. Deși atacul a cauzat pierderi mari turcilor, Mahomed a scăpat cu viață și și-a continuat marșul spre reședința de la Târgoviște, unde a dat peste alți 20.000 de turci și bulgari trași în țeapă. Sultanul și armata sa au fost total demoralizați și s-au retras din Țara Românească.
“Informaţiile provin din scrisoarea unui anume Cezar din Florenţa către Lodovico Gonzaga. Scrisoarea a fost descoperită de curând în Arhivele Statului din Mantova de către un grup de cercetători germani din care fac parte Albert Weber, vorbitor de limba română şi Adrian Gheorghe, cercetător român stabilit în Germania”, spune istoricul târgoviştean Vasile Lupaşc, cel care a adus în ţară un manuscris vechi legat de viaţa lui Vlad Ţepeş, care era dosit în bibliotecile din Vatican.
“Având în vedere numărul mare de vase atacate şi arse de către Vlad Drăculea, putem deduce că desfăşurarea de forţe a fost una impresionantă. De asemenea, există motive întemeiate să credem că au existat şi alte acţiuni militare româneşti menite să consolideze victoriile obţinute în iarna dintre anii 1461-1462 şi să slăbească capacitatea de acţiune a lui Mahomed în zona graniţei cu Valahia”, mai spune Vasile Lupaşc.
"Atacul de noapte" dintre Vlad Ţepeş şi sultanul Mahomed al II-lea reprezintă un moment extrem de important în istoria ţării noastre, de aceea este important să cunoaştem şi ceea ce istoria "omite" uneori să consemneze.