Au Făcut Istoria


Tradiții și superstiții de Sfântul Andrei

10:22:00 by
În noaptea de 29 spre 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, se crede că locuinţele sunt păzite de strigoi, dacă oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos şi cenuşa caldă e scoasă din sobă. Tot atunci se crede că spiritele morţilor bântuie prin locurile în care au trăit, iar fetele de măritat îşi văd ursitul în vis. Pentru a fi feriţi de rele, din nicio casă nu trebuie să lipsească usturoiul.



Tot în această perioadă, pentru a afla cât de rodnic va fi următorul an, se pun boabe de grâu la încolţit, într-o strachină cu apă. Cât de des va răsări grâul, atât de bogată va fi recolta de anul viitor.   Obiceiul se păstrează şi acum în localităţile din judeţul Călăraşi: la Dichiseni, Roseţi, Alexandru Odobescu, Gălăţui şi Independenţa. 

În această zi nu se dă împrumut ori în dar căci vei păgubi.

În unele sate, copiii taie mlădiţe din pomii roditori (meri, peri, cireşi, vişini, pruni etc.) şi le pun în apă, la căldură, pentru a înmuguri până la Sf. Vasile, când fac din ele sorcove, pentru a-şi sorcovi părinţii şi neamurile.   „Usturoi la fereastră şi grâu pus la încolţit sunt două dintre tradiţiile care sunt respectate şi în zilele noastre. Dacă grâul creşte, înseamnă că va fi un an roditor, dacă nu încolţeşte, recolta din anul următor va fi slabă“, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi. 

Tot de sfântul Andrei, în unele zone din Bărăgan, fetele fac turtă din făină de grâu, cu apă şi multă sare, şi se spune că acel flăcău ce îi aduce fetei noaptea apă în vis, să-şi astâmpere setea, o va lua de nevastă. 

Unul dintre cei 12 apostoli 

 Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida, localitate aflată pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, şi este fratele Sfântului Apostol Petru. Se numără printre cei doisprezece apostoli, fiind primul care l-a urmat pe Hristos, după ce Sfântul Ioan Botezătorul a mărturisit dumnezeirea lui Iisus Hristos.

  Petru şi Andrei au renunţat la îndeletnicirea de pescari, i-au urmat lui Hristos şi, după Învierea Domnului, au devenit „pescari de oameni“. "Sfântul Apostol Andrei a propovăduit Evanghelia în ţinuturile Bitiniei, Traciei, Macedoniei şi Sciţiei Minor, adică Dobrogea de astăzi, în cetăţile Tomis, Callatis şi Histria. De aceea este cunoscut drept „apostolul românilor“, spune părintele Paul Tudorache de la biserica "Sfânta Cuvioasă Parascheva". 

 Betleemul neamului românesc 

 La aproximativ 80 de kilometri de Constanţa, în apropierea localităţii Ion Corvin, se află peştera în care s-a adăpostit Sfântul Apostol Andrei.  Aici, la Betleemul neamului românesc, vin în fiecare an mii de credincioşi spre a-l cinsti pe Sfântul Apostol Andrei. Conform istoricilor bisericeşti, Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat în cetatea Patras din Grecia de astăzi, prin răstignire pe o cruce în formă de X, numită „crucea Sfântului Andrei“. 

 În anii 1930, cunoscutul teolog Ioan Dinu a amenajat Peştera unde a trăit Sf. Andrei. PS Chesarie Păunescu, episcopul Constantei, a sfinţit acest aşezământ în data de 23 iulie 1944. În perioada comunistă, acesta a fost desfiinţat, dar reactivat în anul 1990. Tot atunci a devenit schit, iar trei ani mai târziu a devenit mănăstire de călugări. În acest timp a fost construit al doilea corp de chilii pentru călugări şi gospodării anexe. 

La 1 octombrie 1995, ÎPS Lucian, arhiepiscopul Tomisului, a sfinţit paraclisul cu hramul Acoperământul Maicii Domnului. Construcţia bisericii mari, începută în anul 1998, a fost terminată în 2002. La această mănăstire se află moaştele Sfântului Apostol Andrei, dăruite în anul 2003 de către Mitropolia Kefaloniei din Grecia. 

 Propovăduitor al Evangheliei

  Potrivit tradiţiei şi celor scrise de unii istorici şi teologi din primele veacuri   creştine,  Sfântul Apostol  Andrei a  fost  primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, în  teritoriul   dintre Dunăre şi Marea Neagră - cunoscut pe atunci sub  numele de Scythia (Scitia), dar şi în teritoriile de dincolo de Prut, în nordul Mării Negre.   “În sprijinul evanghelizării teritoriilor de pe ţărmul apusean al Mării Negre de către Sfântul Andrei vin si unele colinde, legende şi obiceiuri din Dobrogea şidin Basarabia, care amintesc de trecerea lui prin aceste locuri.

Una din aceste colinde pomeneşte de "schitul" sau "mănăstirea" lui Andrei, la care veneau Decebal si Traian, cel din urmă ascultând şi slujba săvârşita acolo. Există apoi câteva numiri de ape şi locuri ca "Pârâiaşul Sfantului Andrei", "Apa Sfântului" sau "Peştera Sfântului Andrei”, scrie pr. prod. dr. Mircea Păcurariu, pe site-ul Crestinortodox.ro.

adevarul.ro