În iunie '85, Cenaclul lui Păunescu a fost interzis după un spectacol găzduit de stadionul "Petrolul", încheiat cu cinci morţi şi sute de răniţi
O furtună violentă a făcut ca pe arenă să se întrerupă curentul, moment care a produs panică şi haos printre miile de spectatori. O variantă vehiculată e şi aceea că Păunescu ar fi cerut la un moment dat închiderea porţilor!
Pornit în 1973, Cenaclul Flacăra, fenomenul artistic însufleţit de Adrian Păunescu, a sfîrşit tragic la Ploieşti, pe 15 iunie '85. Era spectacolul de muzică şi poezie cu numărul 1.615. La capătul lui, bilanţul suna strident: 5 morţi şi sute de răniţi!
În acea seară, tribunele fostului stadion "Petrolul" se umpluseră peste capacitate la Woodstock-ul românesc. Show-ul începuse la ora 18:00, s-a întins pînă spre miezul nopţii, cînd o furtună violentă a declanşat drama.
S-au călcat în picioare
De aici, versiunile încep să fie confuze. Se pare că, la un moment dat, Păunescu a fost avertizat de electricieni să întrerupă evenimentul, deoarece sistemele electrice nu erau împămîntate. Poetul ar fi refuzat să ia în calcul sugestiile celor din stafful său, lăsînd ca spectacolul să se deruleze în continuare, sub o furtună teribilă, care nu alunga însă lumea. Ar fi dat chiar dispoziţie ca porţile să fie închise!
Un scurt-circuit a făcut însă ca lumina să cadă şi toată arena să rămînă în beznă. Panicaţi, oamenii au început să se înghesuie către ieşirile înguste, cu o capacitate de defluire precară. În busculada generală creată, spectatorii s-au călcat în picioare, în special cei de la tribuna întîi, iar cei aflaţi la baza scărilor au avut cel mai mult de suferit. Din rîndurile acelora au rezultat victimele cavalcadei nocturne, al căror număr real a rămas pînă azi necunoscut. Presa comunistă a trecut sub tăcere gravul incident, care a fost imediat muşamalizat de autorităţile vremii. Iar lui Păunescu i s-a interzis să mai organizeze Cenaclul.
"Fugiţi repede, e nenorocire!"
Unul dintre medicii ploieşteni implicaţi în acea seară în misiunea de salvare a tinerilor căzuţi în aglomeraţie povesteşte azi amănunte terifiante , sub anonimat: "Eram acasă şi am primit un telefon să mă prezint de urgenţă la spital. Am dedus că se întîmplase ceva neobişnuit! Cînd am ajuns cu maşina în curtea spitalului, mi-a luat-o un tip de la Miliţie ca să mi-o parcheze şi mi-a zis: <Fugiţi repede, că e mare nenorocire!>. În reanimare am găsit şase bolnavi în comă, cu leziuni cerebrale, căpătate după ce fuseseră striviţi de mulţime. În jurul meu roiau tipi speriaţi de la Miliţie, Securitate şi de la partid. Vroiau să ştie exact ce se întîmplă cu pacienţii, minut de minut".
"Gaură în regiunea ficatului, de la un toc-cui"
Şi continuă: "Imaginile acelei seri mă urmăresc şi acum. Am văzut la unii ochii injectaţi, cu o coloraţie foarte strălucitoare, ca şi cum ar fi fost ieşiţi din orbite. Într-o cameră fuseseră aduse cinci cadavre, iar o fată, săraca, avea o gaură în regiunea ficatului, produsă după ce, în nebunia de acolo, fusese probabil călcată de cineva cu un toc-cui. Marea majoritate au avut însă de suferit din cauza asfixiei. Cu astfel de cazuri speciale te întîlneşti poate o singură dată în carieră, iar eu, de atunci, am căpătat teamă de aglomeraţie şi am evitat mereu să intru în mulţimi de oameni, într-un spaţiu strîmt şi periculos".
"Vuia oraşul de ambulanţe şi spitalele ploieştene s-au umplut cu victime. A fost o seară foarte grea, pe care n-am cum s-o uit"
"A doua zi dimineţă, după evenimente, oamenii de serviciu au strîns de prin stadion cutii întregi cu chiloţi de damă, sutiene şi alte lucruri intime. E simplu de înţeles cam ce se mai întîmplase acolo!"
martor de la Ploieşti
"Tragedia a început cînd s-a înteţit furtuna, s-au dărîmat şi cîteva instrumente de pe scenă, apoi s-a stins lumina. În buluceala creată se auzeau numai ţipete, iar din grămada căzută pe jos mai ieşea cîte o mînă care aştepta o salvare"
6 milioane de spectatori a strîns Cenaclul de-a lungul celor 12 ani de existenţă anterevoluţionară: 1973-1985
Renaşterea, tot la Ploieşti
În 26 mai 2008, Adrian Păunescu a repornit tot de la Ploieşti caravana Cenaclului, în versiune post-revoluţionară. Evenimentul, care a durat circa două ceasuri, a fost găzduit de Casa de Cultură a Sindicatelor, iar la spectacol au participat circa 500 de tineri.
***
Cenaclul Flacăra a fost un fenomen cultural care s-a desfășurat între anii 1973 și 1985 condus de poetul Adrian Păunescu. De la poezia compusă de însuși Adrian Păunescu (uneori și instant, pe scenă) și până la versurile recitate din poeziile poeților consacrați, de la muzica timid îngânată de debutanți anonimi, care urcau pentru prima dată pe scenă și până la unele piese deja cunoscute a unor formații sau grupuri muzicale și a unor soliști deja afirmați, Cenaclul Flacăra a delectat publicul cu muzică începând de la melodii populare și până la muzică clasică, folk și rock.
Spectacolele aveau loc la început luni după-masa/seara în sala Teatrului „Ion Creangă” din București, dar mai târziu s-au făcut turnee în toată țara, spectacolele desfășurându-se pe stadioane, sălile de spectacol devenind neîncăpătoare. Printre cei care au participat au fost: Mircea Vintilă, Doru Stănculescu, Dan Andrei Aldea, Adrian Ivanițchi, Dan Chebac, Valeriu Sterian, Evandro Rosetti, Florian Pittiș, Anda Călugăreanu, Zoia Alecu, Tatiana Stepa, Vasile Șeicaru, Marcela Saftiuc, Alexandru Zărnescu și Ștefan Hrușcă. Începând cu anul 1980 toamna, a venit la Cenaclul Flacăra formația Continental (N. Enache, Nucu Mazilu, Alexandru Zărnescu și Romeo Beianu) care acompania întreg spectacolul, formație cu care s-a scos și singurul disc cu Cenaclul Flacăra. După plecarea lui Nicolae Enache, trupa a luat o nouă turnură. A devenit trupa Flapo (A. Zărnescu, Romeo Beianu, Jerry Schwartz - formația a incercat mai mulți clapiști , dar niciunul permanent) și acompania majoritatea soliștilor și a cântecelor de grup. Alexandru Zărnescu a apărut și cu activitate solistică (Dor de Eminescu, Castelul, Dusă-i tinerețea).
Membrii Flapo aveau și un microrecital în cadrul cenaclului, în care fiecare devenea solist, interpretând piese internaționale: The Beatles, Stevie Wonder, Ricchi e Poveri ș.a. .
Din 1973 (prima oară) până în 1985 (ultima oară) au avut loc 1.615 spectacole de muzică și poezie.
Spectacolele au fost interzise în anul 1985, motivul oficial fiind busculada care a avut loc la stadionul Petrolul din Ploiești în timpul unui spectacol, care s-a soldat cu cinci morți și câteva zeci de răniți.
O furtună violentă a făcut ca pe arenă să se întrerupă curentul, moment care a produs panică şi haos printre miile de spectatori. O variantă vehiculată e şi aceea că Păunescu ar fi cerut la un moment dat închiderea porţilor!
Pornit în 1973, Cenaclul Flacăra, fenomenul artistic însufleţit de Adrian Păunescu, a sfîrşit tragic la Ploieşti, pe 15 iunie '85. Era spectacolul de muzică şi poezie cu numărul 1.615. La capătul lui, bilanţul suna strident: 5 morţi şi sute de răniţi!
În acea seară, tribunele fostului stadion "Petrolul" se umpluseră peste capacitate la Woodstock-ul românesc. Show-ul începuse la ora 18:00, s-a întins pînă spre miezul nopţii, cînd o furtună violentă a declanşat drama.
S-au călcat în picioare
De aici, versiunile încep să fie confuze. Se pare că, la un moment dat, Păunescu a fost avertizat de electricieni să întrerupă evenimentul, deoarece sistemele electrice nu erau împămîntate. Poetul ar fi refuzat să ia în calcul sugestiile celor din stafful său, lăsînd ca spectacolul să se deruleze în continuare, sub o furtună teribilă, care nu alunga însă lumea. Ar fi dat chiar dispoziţie ca porţile să fie închise!
Un scurt-circuit a făcut însă ca lumina să cadă şi toată arena să rămînă în beznă. Panicaţi, oamenii au început să se înghesuie către ieşirile înguste, cu o capacitate de defluire precară. În busculada generală creată, spectatorii s-au călcat în picioare, în special cei de la tribuna întîi, iar cei aflaţi la baza scărilor au avut cel mai mult de suferit. Din rîndurile acelora au rezultat victimele cavalcadei nocturne, al căror număr real a rămas pînă azi necunoscut. Presa comunistă a trecut sub tăcere gravul incident, care a fost imediat muşamalizat de autorităţile vremii. Iar lui Păunescu i s-a interzis să mai organizeze Cenaclul.
"Fugiţi repede, e nenorocire!"
Unul dintre medicii ploieşteni implicaţi în acea seară în misiunea de salvare a tinerilor căzuţi în aglomeraţie povesteşte azi amănunte terifiante , sub anonimat: "Eram acasă şi am primit un telefon să mă prezint de urgenţă la spital. Am dedus că se întîmplase ceva neobişnuit! Cînd am ajuns cu maşina în curtea spitalului, mi-a luat-o un tip de la Miliţie ca să mi-o parcheze şi mi-a zis: <Fugiţi repede, că e mare nenorocire!>. În reanimare am găsit şase bolnavi în comă, cu leziuni cerebrale, căpătate după ce fuseseră striviţi de mulţime. În jurul meu roiau tipi speriaţi de la Miliţie, Securitate şi de la partid. Vroiau să ştie exact ce se întîmplă cu pacienţii, minut de minut".
"Gaură în regiunea ficatului, de la un toc-cui"
Şi continuă: "Imaginile acelei seri mă urmăresc şi acum. Am văzut la unii ochii injectaţi, cu o coloraţie foarte strălucitoare, ca şi cum ar fi fost ieşiţi din orbite. Într-o cameră fuseseră aduse cinci cadavre, iar o fată, săraca, avea o gaură în regiunea ficatului, produsă după ce, în nebunia de acolo, fusese probabil călcată de cineva cu un toc-cui. Marea majoritate au avut însă de suferit din cauza asfixiei. Cu astfel de cazuri speciale te întîlneşti poate o singură dată în carieră, iar eu, de atunci, am căpătat teamă de aglomeraţie şi am evitat mereu să intru în mulţimi de oameni, într-un spaţiu strîmt şi periculos".
"Vuia oraşul de ambulanţe şi spitalele ploieştene s-au umplut cu victime. A fost o seară foarte grea, pe care n-am cum s-o uit"
"A doua zi dimineţă, după evenimente, oamenii de serviciu au strîns de prin stadion cutii întregi cu chiloţi de damă, sutiene şi alte lucruri intime. E simplu de înţeles cam ce se mai întîmplase acolo!"
martor de la Ploieşti
"Tragedia a început cînd s-a înteţit furtuna, s-au dărîmat şi cîteva instrumente de pe scenă, apoi s-a stins lumina. În buluceala creată se auzeau numai ţipete, iar din grămada căzută pe jos mai ieşea cîte o mînă care aştepta o salvare"
6 milioane de spectatori a strîns Cenaclul de-a lungul celor 12 ani de existenţă anterevoluţionară: 1973-1985
Renaşterea, tot la Ploieşti
În 26 mai 2008, Adrian Păunescu a repornit tot de la Ploieşti caravana Cenaclului, în versiune post-revoluţionară. Evenimentul, care a durat circa două ceasuri, a fost găzduit de Casa de Cultură a Sindicatelor, iar la spectacol au participat circa 500 de tineri.
***
Cenaclul Flacăra a fost un fenomen cultural care s-a desfășurat între anii 1973 și 1985 condus de poetul Adrian Păunescu. De la poezia compusă de însuși Adrian Păunescu (uneori și instant, pe scenă) și până la versurile recitate din poeziile poeților consacrați, de la muzica timid îngânată de debutanți anonimi, care urcau pentru prima dată pe scenă și până la unele piese deja cunoscute a unor formații sau grupuri muzicale și a unor soliști deja afirmați, Cenaclul Flacăra a delectat publicul cu muzică începând de la melodii populare și până la muzică clasică, folk și rock.
Spectacolele aveau loc la început luni după-masa/seara în sala Teatrului „Ion Creangă” din București, dar mai târziu s-au făcut turnee în toată țara, spectacolele desfășurându-se pe stadioane, sălile de spectacol devenind neîncăpătoare. Printre cei care au participat au fost: Mircea Vintilă, Doru Stănculescu, Dan Andrei Aldea, Adrian Ivanițchi, Dan Chebac, Valeriu Sterian, Evandro Rosetti, Florian Pittiș, Anda Călugăreanu, Zoia Alecu, Tatiana Stepa, Vasile Șeicaru, Marcela Saftiuc, Alexandru Zărnescu și Ștefan Hrușcă. Începând cu anul 1980 toamna, a venit la Cenaclul Flacăra formația Continental (N. Enache, Nucu Mazilu, Alexandru Zărnescu și Romeo Beianu) care acompania întreg spectacolul, formație cu care s-a scos și singurul disc cu Cenaclul Flacăra. După plecarea lui Nicolae Enache, trupa a luat o nouă turnură. A devenit trupa Flapo (A. Zărnescu, Romeo Beianu, Jerry Schwartz - formația a incercat mai mulți clapiști , dar niciunul permanent) și acompania majoritatea soliștilor și a cântecelor de grup. Alexandru Zărnescu a apărut și cu activitate solistică (Dor de Eminescu, Castelul, Dusă-i tinerețea).
Membrii Flapo aveau și un microrecital în cadrul cenaclului, în care fiecare devenea solist, interpretând piese internaționale: The Beatles, Stevie Wonder, Ricchi e Poveri ș.a. .
Din 1973 (prima oară) până în 1985 (ultima oară) au avut loc 1.615 spectacole de muzică și poezie.
Spectacolele au fost interzise în anul 1985, motivul oficial fiind busculada care a avut loc la stadionul Petrolul din Ploiești în timpul unui spectacol, care s-a soldat cu cinci morți și câteva zeci de răniți.