Extraordinarele beneficii ale murăturilor

12:24:00 by
Murăturile au atras atenţia specialistilor atunci când un studiu făcut în Polonia a arătat că femeile din zonele rurale ale ţării consumă în medie, câte 30 de kilograme de varză acră pe an - un adevarat record mondial şi au o imunitate crescută împotriva cancerului de sân şi de col uterin.
În schimb polonezele care trăiau în alte zone şi renunţau la dieta tradiţională, erau la fel de vulnerabile la cancer ca media înregistrată în Europa.



Pornind de la aceste observaţii, s-au mai descoperit şi alte caracteristici medicale ale murăturilor: gogonelele murate atacă viruşii hepatitici, conopida murată împiedică anumite mutaţii celulare şi stopează procesele de îmbătrânire, în timp ce castraveţii muraţi combat diabetul şi reglează valorile colesterolului.

Multă vreme s-a crezut că prin murare, legumele şi fructele îşi pierd proprietăţile, devenind nişte alimente total lipsite de proprietăţi nutritive, dar în realitate prin murare, anumite calităţi ale vegetalelor sunt amplificate şi chiar apar noi proprietati terapeutice.

Chiar şi vitaminele foarte sensibile, cum ar fi vitamina C sau cele din complexul B, sunt păstrate în proporţie de peste 50% în murăturile preparate casnic. Oligoelemente precum potasiu, siliciu, seleniu sau calciu, substanţe importante pentru organism sunt păstrate intacte şi devin mai uşor asimilabile.

Murăturile sunt foarte sărace în calorii - prin procesul de fermentare (acrire) a murăturilor, microorganismele implicate în aceste procese consumă din zaharurile legumelor şi fructelor, astfel murăturile devin puternice alimente anti-obezitate în dietele de slabire.

Ele conţin probiotice naturale – care se dezvoltă din belşug în procesul de murare, iar odată ajunse în organism întăresc imunitatea şi capătă proprietăţi terapeutice. Au efect antibiotic şi antiviral - frunzele de ţelină, seminţele de mărar şi muştar, rădăcina de hrean şi usturoiul folosite în prepararea murăturilor conţin substanţe care luptă  împotriva microbilor si virusilor, protejează sistemul nervos şi cel endocrin.

Efecte terapeutice au doar murăturile clasice, adică cele făcute în saramură şi într-o măsură mult mai mică, cele puse în oţet.
Murăturile eficiente ca şi proprietăţi sunt cele făcute în casă, fără preparare termică, fără aditivi artificiali, aşa cum au de cele mai multe ori cele produse industrial.

Este foarte important şi ca sarea folosită să fie neiodată, aşa încât iodul adăugat artificial să nu interacţioneze negativ cu ingredientele naturale. Nu în ultimul rând, este important ca legumele sau fructele puse la murat să fie proaspete, de bună calitate, obţinute din agricultura tradiţională şi nu din cea chimizată.

Acrirea murăturilor apare printr-un proces natural de fermentaţie care are loc în butoiul sau borcanul cu murături, culturile de bacterii transformând zaharurile din legume şi producând nenumărate substanţe nutritive şi aromate. Murarea este un proces intens de fermentaţie si este total contraindicată folosirea recipientelor de plastic în locul celor de sticlă, ceramică sau lemn, deoarece acizii naturali formaţi pot extrage cu uşurinţă substanţe toxice din masele plastice, rezultând murături mai degrabă toxice decât cu efecte terapeutice.

Apariţia mucegaiului la suprafaţa recipientelor de depozitare contraindică folosirea şi pune sub semnul întrebării calităţile nutritive şi terapeutice ale murăturilor respective. După deschidere, se recomandă păstrarea la frigider a recipientului şi consumarea rapidă (câteva zile) a murăturilor - de aici şi indicaţia de a se depozita în vase de dimensiuni mici-medii, pentru un consum frecvent.

O cantitate de murături suficientă pentru întreţinerea sănătăţii este estimata la aprox. 300 de grame pe zi, consumata în timpul meselor principale. Se vor consuma de asemenea minimum doi litri de apă pe zi pentru ca rinichii să nu fie deloc afectaţi de surplusul de sare pe care trebuie să-l elimine. Aceste murături pot fi folosite ca adaos pe lângă fripturi sau alte alimente bogate în proteine sau grăsimi, dar si izolat, pentru calitatile gustative si nutritive proprii.
Dintre toate murăturile, castraveţii muraţi au cele mai puţine zaharuri, motiv pentru care sunt un extraordinar remediu pentru cei care au abuzat de dulciuri si de alimente bogate în amidon.

Gogonelele - un studiu german a demonstrat că în gogonele sunt secretate substanţe (numite alcaloizi) care împiedică replicarea viruşilor hepatici, blocând în special proliferarea virusului hepatic C, iar  o cercetare din Coreea de Sud, a arătat că tomatele verzi conţin citostatice naturale, cele mai receptive la acest tratament dovedindu-se a fi cancerele pulmonare, precum şi cancerul de col uterin.

Conopida conţine o categorie de substanţe cu un efect antioxidant foarte puternic, numite sulforafani care sunt un veritabil protector al sistemului nervos în faţa proceselor degenerative. Varza murată conţine o cantitate foarte mare de antioxidanţi, aduce un aport enorm de fibre şi un număr mic de calorii.



Toate studiile făcute până în prezent arată că efectele adverse la consumul de murături sunt foarte rare şi reduse ca intensitate, cele mai frecvente fiind cele digestive: diaree, balonare, uşoare colici abdominale. Pentru cei care au contraindicat aportul de sare, din cauza hipertensiunii sau a anumitor afecţiuni renale, se recomandă desărarea prealabilă, în multă apă, a murăturilor.