Ordinul cistercian este un ordin călugăresc catolic. Ordinul era constituit din călugări benedictini care respectau cu strictețe regula Sfântului Benedict, scrisă în anul 540.
Pe teritoriul de astăzi al României, au funcționat două mănăstiri cisterciene, una la Igriș, județul Timiș și alta la Cârța, în județul Sibiu. Primii călugări cistercieni au ajuns în Țara Făgărașului în anul 1190.
Au venit 13 călugări care au fost asemuiți cu Mântuitorul și cei 12 apostoli. Erau îmbrăcați în niște cârpe, picioarele goale, cu glugi pe cap și foarte slăbiți.
Călugării nu aveau chilii, dormeau pe paie, indiferent de anotimp. Ziua începea la 3 dimineața cu o rugăciune. Țineau post tot anul, nu mâncau carne, mulțumindu-se cu fierturi din frunză de fag, castane sau brânză.
Odată cu venirea lor, au adus cu ei viță nobilă din Burgundia pe care au plantat-o în apropierea mănăstirilor. Ziua lor de muncă se compunea din rugăciuni și muncă. Din cauza vieții pe care o duceau, nu depășeau vârsta de 35 de ani.
În spatele mănăstirii de la Cârța, există o mlaștină despre care se spune că în anul 1241, atunci când tătarii l-au ucis pe abate și au dat foc mănăstirii, clopotele au fost aruncate în mlaștină.
În 27 februarie 1474, regele Matei Corvin îi obligă pe călugări să închidă abația și să plece. Ca să fie iertat pentru păcatul pe care l-a făcut, a ridicat o mănăstire cu hramul Maicii Domnului, lângă Sibiu.
Legenda spune că în fiecare an de Înviere, bat clopotele din mlaștină. În anii 80, în curtea mănăstirii au fost descoperite cinci schelete umane care i-au înmărmurit pe arheologi.
Depășeau lungimea de doi metri și purtau pe deget pecetea de abate.
Bătrânii din Cârța susțin că în interiorul abației se petrec fenomene paranormale.
Se spune că din interiorul altarului pornește un tunel care ajunge până la Olt. Din acest subteran se aud zgomote stranii ca și cum s-ar produce niște explozii. În odăile de la parter, zidurile se cutremură, se aud zornăituri de lanțuri. În curtea mănăstirii nu există un colț de pământ unde să nu fi fost găsite oseminte umane.
Călugării cistercieni în Banat
Soția regelui Bela al III-lea va aduce călugări cistercieni în Banat, în localitatea Igriș. Acolo a funcționat prima bibliotecă de pe teritoriul actual al României, unde se găseau opere semnate de Cicero sau Seneca.
La abația de la Igriș a fost înmormântată soția regelui maghiar Andrei al II-lea. În anul 1235, moare și regele Andrei al II-lea care va fi înmormântat tot la Igriș.
Pe teritoriul de astăzi al României, au funcționat două mănăstiri cisterciene, una la Igriș, județul Timiș și alta la Cârța, în județul Sibiu. Primii călugări cistercieni au ajuns în Țara Făgărașului în anul 1190.
Au venit 13 călugări care au fost asemuiți cu Mântuitorul și cei 12 apostoli. Erau îmbrăcați în niște cârpe, picioarele goale, cu glugi pe cap și foarte slăbiți.
Călugării nu aveau chilii, dormeau pe paie, indiferent de anotimp. Ziua începea la 3 dimineața cu o rugăciune. Țineau post tot anul, nu mâncau carne, mulțumindu-se cu fierturi din frunză de fag, castane sau brânză.
Odată cu venirea lor, au adus cu ei viță nobilă din Burgundia pe care au plantat-o în apropierea mănăstirilor. Ziua lor de muncă se compunea din rugăciuni și muncă. Din cauza vieții pe care o duceau, nu depășeau vârsta de 35 de ani.
În spatele mănăstirii de la Cârța, există o mlaștină despre care se spune că în anul 1241, atunci când tătarii l-au ucis pe abate și au dat foc mănăstirii, clopotele au fost aruncate în mlaștină.
În 27 februarie 1474, regele Matei Corvin îi obligă pe călugări să închidă abația și să plece. Ca să fie iertat pentru păcatul pe care l-a făcut, a ridicat o mănăstire cu hramul Maicii Domnului, lângă Sibiu.
Legenda spune că în fiecare an de Înviere, bat clopotele din mlaștină. În anii 80, în curtea mănăstirii au fost descoperite cinci schelete umane care i-au înmărmurit pe arheologi.
Depășeau lungimea de doi metri și purtau pe deget pecetea de abate.
Bătrânii din Cârța susțin că în interiorul abației se petrec fenomene paranormale.
Se spune că din interiorul altarului pornește un tunel care ajunge până la Olt. Din acest subteran se aud zgomote stranii ca și cum s-ar produce niște explozii. În odăile de la parter, zidurile se cutremură, se aud zornăituri de lanțuri. În curtea mănăstirii nu există un colț de pământ unde să nu fi fost găsite oseminte umane.
Călugării cistercieni în Banat
Soția regelui Bela al III-lea va aduce călugări cistercieni în Banat, în localitatea Igriș. Acolo a funcționat prima bibliotecă de pe teritoriul actual al României, unde se găseau opere semnate de Cicero sau Seneca.
La abația de la Igriș a fost înmormântată soția regelui maghiar Andrei al II-lea. În anul 1235, moare și regele Andrei al II-lea care va fi înmormântat tot la Igriș.