Sarmizegetusa Regia își va schimba înfățișarea

10:42:00 by
Vor fi eliminate «defectele» restaurării din anii ‘80

Institutul Național al Patrimoniului (INP) a realizat un studiu amplu care va sta la baza viitoarelor lucrări de conservare, restaurare și punere în valoare a sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, pe care Consiliul Județean Hunedoara intenționează să le deruleze în următorii ani. Rezultatele investigațiilor derulate pe parcursul a aproape un an au fost prezentate luni, iar specialiștii INP au propus o serie de lucrări care vor aduce Sarmizegetusa Regia mai aproape de înfățișarea ei din Antichitate.

„Trebuie început cu intervenții de urgență, care înseamnă realizarea unor structuri de sprijinire a zidurilor, acolo unde ele riscă să se prăbușească, acoperiri provizorii și intervenții de stabilizare a versanților”, a declarat Ştefan Bâlici, managerul Institulului Național al Patrimoniului, citat de adevarul.ro.

Specialiștii INP propun transformarea capitalei dacilor într-un monument istoric a cărei înfățișare va fi cât mai autentică și mai apropiată de aspectul ei antic. Astfel, terasele pe care au fost ridicate templele din Sarmizegetusa Regia vor fi refăcute, iar constructorii vor accentua caracterul antropic al acestora. Elementele de beton adăugate de-a lungul timpului construcțiilor antice din Sarmizegetusa Regia vor fi eliminate. Vor fi demantelate blocurile de calcar de la Podeni adăugate în zona porților de acces ale incintei militare, ca urmare a restaurării de la începutul anilor 1980.

Vor fi scoase, de asemenea, și plintele convexe din calcar de Podeni, adăugate unor temple, a căror înfățișare actuală denatureză realitatea istorică. Vor fi realizate suprafețe minerale care vor înlocui vegetația și vor pune în evidență Templul Patrulater Mare, Templul Patrulater Mic, Templul Circular Mic, Templul Circular Mare, Templul Mare de Calcar, Templul Mic de Calcar, Templul Mare de Andezit. 



„În aceste suprafețe vor fi așezate plintele coloanelor templelor sau amprentele acestora, iar la Templul mare de andezit cel puțin o coloană va fi ridicată”, a precizat Ştefam Bâlici.

Marele templu circular își va schimba înfățișarea, nu doar prin suprafața minerală care va înlocui vegetația, ci și prin stabilirea unei înălțimi unitare a stâlpilor din lemn. Zidurile antice vor fi recompuse, acolo unde blocurile de piatră s-au prăbușit ori au ieșit din aliniament. Şi porțile Sarmizegetusei Regia, imaginate în anii 1980 vor arăta altfel.

 „Aceste porți în forma în care le vedem astăzi sunt rezultatul intervențiilor majore de restaurare, dar ele trebuie reconfigurate pentru că în momentul de față introduc sugestii false, cu privire la ce înseamnă morfologia unor porți antice. Nu existau asemenea porți în Antichitate și nici nu avem analogii în lumea dacică. Propunerea noastră este să înlăturăm adăugirile de zidărie făcute în anii 1980 și să introducem niște terminații imprecise la porți, prin terminarea treptată neregulată a zidurilor în dreptul porților de trecere”, arată Ştefan Bâlici.

Cele mai vizibile schimbări sunt propuse pe drumul pavat, refăcut și el în anii 1980.

„Noi propunem eliminarea blocurilor de completare din calcar de Podeni, introduse în timpul restaurării din 1908. Ele respectă necesitatea de completare, dar introduc forme noi acolo unde nu se cunosc formele istorice. Propunem introducerea unei suprafețe minerale, al cărui rol este de a contura geometriile și traseul drumului”, a susținut managerul INP.



Proiectul controversat din anii 1980

În 1980, Sarmizegetusa Regia a trecut prin cele mai mari schimbări din istoria recentă. A intrat într-un proces de „înfrumusețare“, motivat de celebrarea a 2050 de ani de la „crearea primului stat dac centralizat și independent, sub conducerea lui Burebista“, dar și de vizita anunțată a lui Nicolae Ceaușescu. Specialiștii de la Muzeul din Deva, arheologi și restauratori, dar și arhitecți și ingineri de la Institutul de Proiectări Hunedoara au luat parte la transformarea Samizegetusei Regia.

Proiectul s-a derulat în perioada 1980-1981 și a fost stopat din lipsa fondurilor, dar și din cauza renunțării la soluțiile găsite la acea vreme pentru valorificarea sitului. În cei aproape doi ani de lucrări, restauratorii au întregit cu ciment soarele de andezit, au plantat stâlpii din lemn în marele sanctuar solar, au înlocuit blocurile din calcar degradate cu replici, au adus discuri și blocuri din beton în incinta sacră, pentru a-i schimba aspectul, au înălțat și protejat zidurile de apărare.