O echipă de arheologi a efectuat în luna august 2018 cercetări în incinta cetății Sarmizegetusa Regia din Munții Orăștiei şi a scos la iveală o secţiune dintr-o alee construită în vremea dacilor, pavată cu gresie, blocuri de andezit şi blocuri de calcar; un drum pavat care uimeşte prin înfăţişarea sa şi prin măiestria cu care a fost construit în antichitate.
Drumul antic duce spre o construcţie ale cărei mistere nu au fost încă desluşite, chiar dacă şi aici în ultimele săptămâni au fost efectuate săpături arheologice. Aleea dacilor este bine conservată, pe alocuri fiind ascunsă la trei metri sub pământ, susţin specialiştii de la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş – Bolyai din Cluj Napoca. „În acest an am continuat săpăturile începute anul trecut pe terasa a IX-a din zona sacră a Sarmizegetusei Regia. Am cercetat un nou segment din aleea pavată, care ne-a şi produs o serie de surprize, în sensul că arată altfel, sunt folosite materiale extrem de interesante, tehnica de construcţie este extrem de interesantă. Încă de anul trecut ştiam că aleea pavată foloseşte şi dale de gresie, a existat şi o mică dală de andezit. Anul acesta proporţia s-a inversat, în sensul că avem mai multe dale de andezit şi mai puţine de gresie în tronsonul pe care l-am găsit, formând un fel de mozaic, cu valenţe decorative”, a declarat dr. Gelu Florea, coordonatorul săpăturilor la care au participat arheologi şi studenţi ai Facultăţii de Istorie şi Filosofie din Cluj-Napoca.
Drumul antic pavat, cu o cromatică aparte în antichitate şi cu un aspect somptuos, format din blocuri de andezit şi gresie aduse din carierele aflate la peste 50 de kilometri depărtare (cel mai probabil de pe Dealul Bejan, de lângă Deva), arată posibilitățile de care se bucurau locuitorilor Sarmizegetusei Regia. În acelaşi loc, vizitatorii pot vedea rămăşiţele unor coloane din andezit, grele de peste 3,5 tone, din material adus de asemenea din cariere aflate la zeci de kilometri, de pe Valea Mureşului.
Dacii au folosit blocuri imense de calcar și andezit, dar şi piese din marmură la construcţia sanctuarelor și clădirilor capitalei dacice Sarmizegetusa. Puţine cetăţi antice se pot mândri cu astfel de construcţii mărețe, care au rezistat vreme de peste două milenii, chiar dacă peste ele a trecut furia baroaselor romane, ale armatei de ocupație.
În urma săpăturilor din această vară, finanţate cu 85.000 de lei de Consiliul Judeţean Hunedoara, a fost descoperită și o cantitate mare de obiecte arheologice: foarte multă ceramică, cereale carbonizate, piese de fier, unelte agricole şi diverse alte artefacte. Ele vor trece printr-un proces de cercetare, conservare și restaurare, înainte de a fi expuse pentru publicul larg, sau vor intra în colecțiile unui muzeu local.
Campania va mai dura circa o săptămână, apoi locurile în care au fost efectuate săpăturile vor intra în conservare, urmând ca anul viitor cercetările să continue. Capitala Sarmizegetusa Regia este cel mai important obiectiv turistic aflat pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina. Vechea capitală a Daciei, înfiinţată în urmă cu peste două milenii, se află în Munţii Orăştiei, la poalele Vârfului Godeanu, considerat de unii dintre istorici „muntele sfânt al dacilor“. Cea mai mare parte din zona Sarmizegetusei Regia NU a fost cercetată sistematic până în prezent.