• O descoperire facuta langa Iasi este cu adevarat extraordinara si plina de mister!
• Constructia este veche de aproximativ trei mii de ani si unica pe intreg teritoriul Romaniei
• Se aseamana izbitor cu piramidele egiptene si ar putea ascunde o imensa comoara din aur
• Este vizibila din satelit si plasata intr-o locatie strategica
• Specialistii inca nu se pot pronunta, cu exactitate, in legatura cu originile pe care le are
• Descifrarea acesteia ar putea revolutiona istoria intregului spatiu european si asiatic
Ne este pusa la dispozitie o noua dovada a faptului ca teritoriul carpato-dunarean ascunde secrete uriase. O constructie imensa, veche de aproximativ 3.000 de ani, ce se aseamana izbitor cu faimoasele piramide egiptene, se afla la granita dintre judetele Iasi si Vaslui, in comuna Dranceni, sat Rasesti. Aceasta poate fi cheia care, descifrata, ar putea aduce informatii revolutionare despre istoria intregului spatiu european, dar si a celui asiatic. Pana acum, cu toate ca numerosi cercetatori au investigat-o, nimeni nu poate oferi date exacte in legatura cu originile si semnificatiile sale. Denumita generic "Movila de la Rabaia", ipotezele de lucru ale arheologilor alaturi de legendele vehiculate pe seama ei sunt extrem de interesante.
Monument funerar din Epoca Bronzului
Constructia a fost studiata si analizata, de-a lungul secolului trecut, de numerosi specialisti si istorici. Cele mai profunde cercetari au fost facute insa de respectatul profesor Dan Gh. Teodor, fost director al Institutului de Arheologie din Iasi. Acesta, in 1961, a fost desemnat sa deruleze un sondaj arheologic de verificare a zonei. "Eu am cercetat aceasta Movila a Rabaiei. Chiar am facut si sapaturi in interiorul ei. Astfel, am gasit o constructie, intr-o galerie, cu barne si un strat de cenusa. De asemenea, resturile ceramice si varful de sageata din bronz fiind specifice civilizatiei scitilor regali, din perioada secolelor IV - V i.d.Hr. Daca ipoteza formulata pe baza observatiilor facute se vor dovedi reale, ar trebui sa admitem ca Movila Rabaiei este mormantul unui important conducator scitic, complexul funerar fiind asemanator cu cel al tumulilor scitici atestati si cercetati partial din zonele de la nordul Marii Negre", dezvaluie Teodor.
In interior ar putea fi o adevarata comoara
Pe de alta parte, pastrandu-si echilibrul si realismul, arheologul afirma ca este foarte posibil ca, la o cercetare amanuntita a intregii constructii, ar putea fi gasit si aur sau resturi de oseminte umane. "Desigur, daca va exista o cercetare arheologica ampla, care este insa foarte costisitoare, este posibil ca in interiorul acestei constructii sa se gaseasca aur, obiecte de cult sau chiar resturi de oase umane. Dar, fara a formula ipoteze fanteziste, nu se poate spune mai mult. Cert este ca avem in fata o o constructie funerara cu dimensiuni impresionante ce prezinta si un val de aparare. Ea este asemanatoare kurganelor care se gasesc in spatiul asiatic si, cu siguranta, de o valoare istorica foarte importanta", mai arata specialistul.
Asa ceva nu se mai gaseste in tara noastra
Mai departe, un tanar profesor de istorie din orasul Husi, Tiberiu Dogariu, care a studiat si s-a preocupat de acest obiectiv arheologic vine si arata ca vorbim de un monument funerar cum nu s-a mai descoperit pe teritoriul tarii noastre. "Asa ceva nu s-a mai descoperit in Romania. E o constructie unicat si care, de-a lungul timpului, a impresionat foarte multi oameni importanti. Va pot spune ca exista mentiuni istoriografice ca fie marele tar rus Petru I, fie sultanul Mehmed al IV-lea sau domnitorul Dimitrie Cantemir au ajuns in aceasta zona si au fost marcati de acest monument funerar.
De remarcat ca Movila Rabâia este cel mai mare tumul din zona, dominând Valea Prutului si atragând atentia tuturor celor care ne tranziteaza localitatea. Sapaturile efectuate pâna acum nu ne pot da indicii, însa luând în considerare forma si dimensiunile acestei movile, situarea ei în Lunca Prutului, deci în apropierea apei si coroborând aceste date cu stirile oferite de Herodot, putem presupune ca a fost ridicata în secolele VI-III î.d.Hr., fie de sciti, fie de traco-geti. Nu intram în aceasta polemica deoarece fara cercetari sistematice, efectuate de arheologi, este imposibil sa ne exprimam. Ramâne ca cercetarile viitoare sa ofere informatii mai detaliate despre originea si vechimea acestui tumul", mentioneaza Dogariu.
Loc de vesnicie pentru un rege al dacilor
Prima mentiune despre Rabâia apare într-un document din prima jumatate a secolului al XIV-lea, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Astfel, marimea si forma ei a atras multe priviri de-a lungul secolelor. Exista numeroase interpretari care, timp de jumatate de mileniu, au fost date in legatura cu rolul si originea pe care il avea aceasta constructie. "Jan Gninsky - secretarul solului polon trimis la Poarta nota, în 1677: «Am trecut pe lânga o movila pe care locuitorii o numesc Zaboja... Unii o numesc Movila Hanului, dar fara nici o dovada». De asemenea, Philippe Dupont, secretarul regelui polon Ioan Sobieski, pe care l-a însotit în campania din Moldova din 1696, nota: «Am vazut pe Malul Prutului una dintre aceste movile pe care regele a pus sa o masoare; era înalta de 20 toises - aproximativ 30 metri». Acelasi Dupont nota ca movila era considerata, dupa traditie, drept mormântul unui rege al dacilor care i-a învins pe sciti sau el însusi era scit", mentioneaza profesorul de istorie din Husi.
Mormantul unei printese?
In acelasi timp, pornind de la ceea ce se vehicula in randul legendelor stiute de localnici, lucru pastrat pana acum, se pare ca aici ar fi fost inmormantata fie o printesa tatara, fie un conducator al acestora. Marele carturar si domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir, nota în lucrarea sa "Descriptio Moldaviae" existenta unei movile în apropiere de Husi, numita de localnici "moghila Rabâii", iar de tatari "Hantepesi", adica movila hanului. Cantemir aminteste si doua legende despre movila: în prima se povesteste ca ar fi mormântul unui han tatar, iar în a doua ca acolo ar fi mormântul unei regine a scitilor. "Aicea, la noi, lumea din stramosii nostri vorbeste ca pe aceasta moghila, cu mult timp in urma, ar fi fost ingropata o printesa tatara care a murit pe meleagurile noastre. Asa stim si noi, asa am primit povesti de la bunci, asa spunem mai departe", conchide Dumitru Negru, in varsta de 72 ani, un satean din Rasesti. Din pacate, zona nu este delimitata si imprejmuita din acest motiv riscand oricand sa fie distrusa sau ca diversi indivizi sa incerce sa sape pentru a cauta vestigiile care se gasesc in interiorul movilei.
bzi.ro
• Constructia este veche de aproximativ trei mii de ani si unica pe intreg teritoriul Romaniei
• Se aseamana izbitor cu piramidele egiptene si ar putea ascunde o imensa comoara din aur
• Este vizibila din satelit si plasata intr-o locatie strategica
• Specialistii inca nu se pot pronunta, cu exactitate, in legatura cu originile pe care le are
• Descifrarea acesteia ar putea revolutiona istoria intregului spatiu european si asiatic
Ne este pusa la dispozitie o noua dovada a faptului ca teritoriul carpato-dunarean ascunde secrete uriase. O constructie imensa, veche de aproximativ 3.000 de ani, ce se aseamana izbitor cu faimoasele piramide egiptene, se afla la granita dintre judetele Iasi si Vaslui, in comuna Dranceni, sat Rasesti. Aceasta poate fi cheia care, descifrata, ar putea aduce informatii revolutionare despre istoria intregului spatiu european, dar si a celui asiatic. Pana acum, cu toate ca numerosi cercetatori au investigat-o, nimeni nu poate oferi date exacte in legatura cu originile si semnificatiile sale. Denumita generic "Movila de la Rabaia", ipotezele de lucru ale arheologilor alaturi de legendele vehiculate pe seama ei sunt extrem de interesante.
Monument funerar din Epoca Bronzului
Constructia a fost studiata si analizata, de-a lungul secolului trecut, de numerosi specialisti si istorici. Cele mai profunde cercetari au fost facute insa de respectatul profesor Dan Gh. Teodor, fost director al Institutului de Arheologie din Iasi. Acesta, in 1961, a fost desemnat sa deruleze un sondaj arheologic de verificare a zonei. "Eu am cercetat aceasta Movila a Rabaiei. Chiar am facut si sapaturi in interiorul ei. Astfel, am gasit o constructie, intr-o galerie, cu barne si un strat de cenusa. De asemenea, resturile ceramice si varful de sageata din bronz fiind specifice civilizatiei scitilor regali, din perioada secolelor IV - V i.d.Hr. Daca ipoteza formulata pe baza observatiilor facute se vor dovedi reale, ar trebui sa admitem ca Movila Rabaiei este mormantul unui important conducator scitic, complexul funerar fiind asemanator cu cel al tumulilor scitici atestati si cercetati partial din zonele de la nordul Marii Negre", dezvaluie Teodor.
In interior ar putea fi o adevarata comoara
Pe de alta parte, pastrandu-si echilibrul si realismul, arheologul afirma ca este foarte posibil ca, la o cercetare amanuntita a intregii constructii, ar putea fi gasit si aur sau resturi de oseminte umane. "Desigur, daca va exista o cercetare arheologica ampla, care este insa foarte costisitoare, este posibil ca in interiorul acestei constructii sa se gaseasca aur, obiecte de cult sau chiar resturi de oase umane. Dar, fara a formula ipoteze fanteziste, nu se poate spune mai mult. Cert este ca avem in fata o o constructie funerara cu dimensiuni impresionante ce prezinta si un val de aparare. Ea este asemanatoare kurganelor care se gasesc in spatiul asiatic si, cu siguranta, de o valoare istorica foarte importanta", mai arata specialistul.
Asa ceva nu se mai gaseste in tara noastra
Mai departe, un tanar profesor de istorie din orasul Husi, Tiberiu Dogariu, care a studiat si s-a preocupat de acest obiectiv arheologic vine si arata ca vorbim de un monument funerar cum nu s-a mai descoperit pe teritoriul tarii noastre. "Asa ceva nu s-a mai descoperit in Romania. E o constructie unicat si care, de-a lungul timpului, a impresionat foarte multi oameni importanti. Va pot spune ca exista mentiuni istoriografice ca fie marele tar rus Petru I, fie sultanul Mehmed al IV-lea sau domnitorul Dimitrie Cantemir au ajuns in aceasta zona si au fost marcati de acest monument funerar.
De remarcat ca Movila Rabâia este cel mai mare tumul din zona, dominând Valea Prutului si atragând atentia tuturor celor care ne tranziteaza localitatea. Sapaturile efectuate pâna acum nu ne pot da indicii, însa luând în considerare forma si dimensiunile acestei movile, situarea ei în Lunca Prutului, deci în apropierea apei si coroborând aceste date cu stirile oferite de Herodot, putem presupune ca a fost ridicata în secolele VI-III î.d.Hr., fie de sciti, fie de traco-geti. Nu intram în aceasta polemica deoarece fara cercetari sistematice, efectuate de arheologi, este imposibil sa ne exprimam. Ramâne ca cercetarile viitoare sa ofere informatii mai detaliate despre originea si vechimea acestui tumul", mentioneaza Dogariu.
Loc de vesnicie pentru un rege al dacilor
Prima mentiune despre Rabâia apare într-un document din prima jumatate a secolului al XIV-lea, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Astfel, marimea si forma ei a atras multe priviri de-a lungul secolelor. Exista numeroase interpretari care, timp de jumatate de mileniu, au fost date in legatura cu rolul si originea pe care il avea aceasta constructie. "Jan Gninsky - secretarul solului polon trimis la Poarta nota, în 1677: «Am trecut pe lânga o movila pe care locuitorii o numesc Zaboja... Unii o numesc Movila Hanului, dar fara nici o dovada». De asemenea, Philippe Dupont, secretarul regelui polon Ioan Sobieski, pe care l-a însotit în campania din Moldova din 1696, nota: «Am vazut pe Malul Prutului una dintre aceste movile pe care regele a pus sa o masoare; era înalta de 20 toises - aproximativ 30 metri». Acelasi Dupont nota ca movila era considerata, dupa traditie, drept mormântul unui rege al dacilor care i-a învins pe sciti sau el însusi era scit", mentioneaza profesorul de istorie din Husi.
Mormantul unei printese?
In acelasi timp, pornind de la ceea ce se vehicula in randul legendelor stiute de localnici, lucru pastrat pana acum, se pare ca aici ar fi fost inmormantata fie o printesa tatara, fie un conducator al acestora. Marele carturar si domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir, nota în lucrarea sa "Descriptio Moldaviae" existenta unei movile în apropiere de Husi, numita de localnici "moghila Rabâii", iar de tatari "Hantepesi", adica movila hanului. Cantemir aminteste si doua legende despre movila: în prima se povesteste ca ar fi mormântul unui han tatar, iar în a doua ca acolo ar fi mormântul unei regine a scitilor. "Aicea, la noi, lumea din stramosii nostri vorbeste ca pe aceasta moghila, cu mult timp in urma, ar fi fost ingropata o printesa tatara care a murit pe meleagurile noastre. Asa stim si noi, asa am primit povesti de la bunci, asa spunem mai departe", conchide Dumitru Negru, in varsta de 72 ani, un satean din Rasesti. Din pacate, zona nu este delimitata si imprejmuita din acest motiv riscand oricand sa fie distrusa sau ca diversi indivizi sa incerce sa sape pentru a cauta vestigiile care se gasesc in interiorul movilei.
bzi.ro