Astăzi se împlinesc 1913 ani de când împăratul Traian a părăsit Roma pentru a purta al doilea război împotriva dacilor (105-106). După ce au cucerit Dacia, romanii, în arta lor plastică, ajunsă la apogeu, i-au reprezentat pe daci în postură de zei. Este o ciudățenie a Antichității care nu s-a mai repetat niciodată, nicăieri în lume. Aceasta este concluzia lucrării de doctorat a lui Leonard Velcescu, susținută la Sorbona.
Traian a realizat statui de daci din marmură destinată zeilor
Leonard Velcescu, istoric de artă, doctor în istorie la École Pratique des Hautes Études – Sorbona, Paris, a plecat din România în 1984. A absolvit Artele Frumoase în Franța, urmând tradiția în artele plastic a familiei sale. În timpul facultății a ajuns, în cadrul unui curs, la informații privind statui de daci realizate în perioada artei romane clasice, lucru care i-a atras atenția în mod deosebit.
”În bibliografia dată de profesorii de la Sorbona, am dat peste niște imagini pe care nu le cunoșteam și care mi s-au părut interesante, cu statui monumentale de barbari, barbari întotdeuna între ghilimele. Și când m-am uitat la legendă, văd că sunt statui monumentale de daci”, ne-a spus Leonard Velcescu.
În România, nu se știa nimic despre statuile monumentale de daci realizate de romani. Când a venit vremea să își dea doctoratul, a ales trei teme: pictura impresionistă, stilul arhitectural gotic și statuile de daci.
O temă de doctorat ieșită din comun
Leonard Velcescu spune că a ales impresionismul pentru că este foarte interesantă apariția lui bruscă în contradictoriu cu stilul academic.
”Al doilea subiect, care era la modă printre colegii mei de la Sorbona, despre arhitectura gotică, ruptura aceasta, sau mai bine spus legătura între arhitectura romanică foarte simplă și cea foarte complexă, gotică, nu are o verigă, nu are o legătură, cum spunea profesorul de la Sorbona. Nu se știe unde și-au făcut școala acești arhitecți care au realizat aceste catedrale mari. Să o amintim pe cea de la Koln, cea mai mare catedrală din lume, are 174 de metri înălțime și nu are structură de fier înglobată în ea. Ca să fac o paranteză, nu știu ce arhitect din zilele noastre și-ar lua responsabilitatea să facă o construcție de talia aceasta, 174 de metri, fără structură de fier…
Iar acele catedrale sunt în continuare în picioare.
Și, bineînțeles, al treilea subiect a fost statuile de daci. Profesorul meu era un om destul de distant, de rece, și când i-am prezentat aceste trei dosare, a luat-o cu impresionismul și mi-a spus că ce aș mai putea aduce eu nou în impresionism? S-au scris atâtea lucrări… Mi-am dat seama că subiectul nu poate fi acceptat. Al doilea, despre arhitectura gotică, la fel, răspunsul a venit cam sec, ce aș putea aduce nou, sunt nume mari în acest domeniu. Mi-am dat seama că nici al doilea subiect nu va fi acceptat. Mi-a fost destul de dificil, pentru că nu credeam că subiectul statui de daci va fi acceptat – nu știam mai nimic pe această zonă. Am avut, însă, plăcuta surpriză când profesorul mi-a spus: ”Vă rog să vă ocupați de acest subiect, cu statuile de daci, pentru că este necunoscut”. Am început să studiez acest subiect și a fost acceptat ca subiect de teză de doctorat. Teza a fost susținută în anul 2000, apoi publicată într-o carte. Aceasta a fost premiată de Academia Română, în decembrie 2012, cu premiul ”Eudoxiu Hurmuzachi”, spune Leonard Velcescu.
Traian a realizat statui de daci din marmură destinată zeilor
85 de statui de daci au fost puse în jurul celebrei coloane a lui Traian, la ordinul împăratului roman
Idea de bază a lucrării este că reprezentările antice de daci nu numai că nu lipsesc, dar sunt foarte multe, de ordinal sutelor. Cele mai spectaculoase sunt cele 85 de statui monumentale de daci din Forul lui Traian, din inima Romei.
”Studiind aceste statui, am înțeles că au făcut parte din forul lui Traian. Deci, după ce Traian a cucerit o parte din Dacia, după anul 106, a început construcția forului la Roma, care se presupune că a fost realizat de Apolodor din Damasc. Aceste statui au fost găsite de arheologii italieni, în special în perimetrul forului lui Traian, în jurul celebrei columne. Deci, de acolo vin majoritatea statuilor de daci. O idee, totuși, care, dovedită ștințific, nu are o explicație: de ce romanii, după ce au cucerit Dacia, au realizat aceste statui monumentale, și nu numai atât, să le așeze în inima Romei, la loc de cinste, la înălțime, în curtea interioară, deasupra coloanelor porticului interior”, își pune întrebarea ”doctorul de daci” de la Sorbona.
Romanii au sculptat daci din marmură destinată exclusiv împăraților și zeilor
În lucrare, Leonard Velcescu arată că au fost realizate trei serii de statui de daci și folosite trei tipuri de marmură. Prima serie de statui a fost realizată din marmură de Carrara, de 2,6 metri înalțime, care împodobea porticurile. A doua serie de statui, mai înalte, de trei metri, au fost realizate din marmură frigiană, adusă din Asia Mică, iar a treia serie este excepțională datorită materialului din care a fost executată, adică porfir roșu, adus din carierele din Egipt.
”Porfirul roșu era considerat în Antichitate, și în mod special în Imperiul Roman, ca monopol imperial, din care nu se sculptau decât împărați romani sau zeități romane. De ce le-a venit ideea să facă din porfir roșu un număr însemnat de daci și să îi pună și la loc de cinste? Este dificil să dai răspunsuri științifice. Este unicat mondial, așa ceva nu s-a mai întâmplat nicăieri în istorie”, a concluzionat Leonard Velcescu.
Traian a realizat statui de daci din marmură destinată zeilor
Leonard Velcescu, istoric de artă, doctor în istorie la École Pratique des Hautes Études – Sorbona, Paris, a plecat din România în 1984. A absolvit Artele Frumoase în Franța, urmând tradiția în artele plastic a familiei sale. În timpul facultății a ajuns, în cadrul unui curs, la informații privind statui de daci realizate în perioada artei romane clasice, lucru care i-a atras atenția în mod deosebit.
”În bibliografia dată de profesorii de la Sorbona, am dat peste niște imagini pe care nu le cunoșteam și care mi s-au părut interesante, cu statui monumentale de barbari, barbari întotdeuna între ghilimele. Și când m-am uitat la legendă, văd că sunt statui monumentale de daci”, ne-a spus Leonard Velcescu.
În România, nu se știa nimic despre statuile monumentale de daci realizate de romani. Când a venit vremea să își dea doctoratul, a ales trei teme: pictura impresionistă, stilul arhitectural gotic și statuile de daci.
O temă de doctorat ieșită din comun
Leonard Velcescu spune că a ales impresionismul pentru că este foarte interesantă apariția lui bruscă în contradictoriu cu stilul academic.
”Al doilea subiect, care era la modă printre colegii mei de la Sorbona, despre arhitectura gotică, ruptura aceasta, sau mai bine spus legătura între arhitectura romanică foarte simplă și cea foarte complexă, gotică, nu are o verigă, nu are o legătură, cum spunea profesorul de la Sorbona. Nu se știe unde și-au făcut școala acești arhitecți care au realizat aceste catedrale mari. Să o amintim pe cea de la Koln, cea mai mare catedrală din lume, are 174 de metri înălțime și nu are structură de fier înglobată în ea. Ca să fac o paranteză, nu știu ce arhitect din zilele noastre și-ar lua responsabilitatea să facă o construcție de talia aceasta, 174 de metri, fără structură de fier…
Iar acele catedrale sunt în continuare în picioare.
Și, bineînțeles, al treilea subiect a fost statuile de daci. Profesorul meu era un om destul de distant, de rece, și când i-am prezentat aceste trei dosare, a luat-o cu impresionismul și mi-a spus că ce aș mai putea aduce eu nou în impresionism? S-au scris atâtea lucrări… Mi-am dat seama că subiectul nu poate fi acceptat. Al doilea, despre arhitectura gotică, la fel, răspunsul a venit cam sec, ce aș putea aduce nou, sunt nume mari în acest domeniu. Mi-am dat seama că nici al doilea subiect nu va fi acceptat. Mi-a fost destul de dificil, pentru că nu credeam că subiectul statui de daci va fi acceptat – nu știam mai nimic pe această zonă. Am avut, însă, plăcuta surpriză când profesorul mi-a spus: ”Vă rog să vă ocupați de acest subiect, cu statuile de daci, pentru că este necunoscut”. Am început să studiez acest subiect și a fost acceptat ca subiect de teză de doctorat. Teza a fost susținută în anul 2000, apoi publicată într-o carte. Aceasta a fost premiată de Academia Română, în decembrie 2012, cu premiul ”Eudoxiu Hurmuzachi”, spune Leonard Velcescu.
Traian a realizat statui de daci din marmură destinată zeilor
85 de statui de daci au fost puse în jurul celebrei coloane a lui Traian, la ordinul împăratului roman
Idea de bază a lucrării este că reprezentările antice de daci nu numai că nu lipsesc, dar sunt foarte multe, de ordinal sutelor. Cele mai spectaculoase sunt cele 85 de statui monumentale de daci din Forul lui Traian, din inima Romei.
”Studiind aceste statui, am înțeles că au făcut parte din forul lui Traian. Deci, după ce Traian a cucerit o parte din Dacia, după anul 106, a început construcția forului la Roma, care se presupune că a fost realizat de Apolodor din Damasc. Aceste statui au fost găsite de arheologii italieni, în special în perimetrul forului lui Traian, în jurul celebrei columne. Deci, de acolo vin majoritatea statuilor de daci. O idee, totuși, care, dovedită ștințific, nu are o explicație: de ce romanii, după ce au cucerit Dacia, au realizat aceste statui monumentale, și nu numai atât, să le așeze în inima Romei, la loc de cinste, la înălțime, în curtea interioară, deasupra coloanelor porticului interior”, își pune întrebarea ”doctorul de daci” de la Sorbona.
Romanii au sculptat daci din marmură destinată exclusiv împăraților și zeilor
În lucrare, Leonard Velcescu arată că au fost realizate trei serii de statui de daci și folosite trei tipuri de marmură. Prima serie de statui a fost realizată din marmură de Carrara, de 2,6 metri înalțime, care împodobea porticurile. A doua serie de statui, mai înalte, de trei metri, au fost realizate din marmură frigiană, adusă din Asia Mică, iar a treia serie este excepțională datorită materialului din care a fost executată, adică porfir roșu, adus din carierele din Egipt.
”Porfirul roșu era considerat în Antichitate, și în mod special în Imperiul Roman, ca monopol imperial, din care nu se sculptau decât împărați romani sau zeități romane. De ce le-a venit ideea să facă din porfir roșu un număr însemnat de daci și să îi pună și la loc de cinste? Este dificil să dai răspunsuri științifice. Este unicat mondial, așa ceva nu s-a mai întâmplat nicăieri în istorie”, a concluzionat Leonard Velcescu.