Originea tezaurelor fabuloase prădate de Traian în Dacia. Cum au explicat savanţii bogăţiile aproape ireale în aur

 Numeroşi istorici au încercat să ofere explicaţii pentru originea bogăţiilor legendare în aur luate de romani, ca pradă de război, din Dacia înfrântă de armatele împăratului Traian. Originea marilor tezaure luate de romani din Dacia în urma războaielor de la începutul secolului al doilea a stârnit numeroase controverse. Prada de război ar fi totalizat, potrivit unor autori antici, peste 160 de tone de aur şi 300 de tone de argint, cantităţi impresionante care i-au făcut pe mulţi istorici moderni să le considere ireale.

Numeroşi savanţi au încercat să explice originea bogăţiei dacilor. Istoricul Jerome Carcopio, autor al unor lucrări despre bogăţia Daciei şi redresarea Imperiului Roman după cucerirea ei, susţinea că minele de aur exploatate de localnici ar fi explicat prada impresionantă de război. „Traian a pus mâna pe tezaurul enorm pe care regii daci, moştenitori ai minerilor agatârşilor despre care vorbeşte Herodot, acumulaseră produsul exploatărilor de aur şi argint, pe care din preistorie şi până în zilele noastre nu au încetat să le ofere locurile cele mai grandioase din Munţii Transilvaniei. Şi bogăţia acestui tezaur s-a revărsat deodată ca un râu de aur asupra întregului Imperiu”, informa istoricul Jerome Carcopio, citat în volumul „Aurul Daciei”, de I. Oprişan, (Editura Saeculum).

Aur din prăzi de război. Şi academicianul Vasile Pârvan s-a numărat printre cei care au încercat să ofere explicaţii pentru originea marilor tezaure ale dacilor, capturate de romani. „Jerome Carcopino crede, pe baza cifrelor de mai sus, că extracţia aurului şi argintului din minele Daciei în vremea pre-romană a trebuit să fie foarte energică, dând un produs de circa 5.500 de kilograme de aur şi 11.000 de kilograme de argint pe an.

Părerea noastră e că recolta anuală – pe cale minieră – a trebuit să fie mult mai mică, dar că în schimb dacii strânseseră încă de pe vremea lui Burebista uriaşe cantităţi de metal preţios prin războaie de cucerire, în special împotriva celţilor, mari iubitori de podoabe de aur şi de argint, şi că prin oficiul de mercenari pe care îl făceau în slujba diferiţilor regi din S ei de asemenea adunaseră mari cantităţi de aur şi argint, atât în monede, cât şi în podoabe, începând încă din secolul V î.Hr., dar mai cu seamă în secolele II şi I a. Chr.”, susţinea academicianul Vasile Pârvan, în volumul Getica. (

adevarul.ro