Tradiţii şi superstiţii în luna Martie

Luna Martie are mai multe denumiri populare; sătenii îi mai spun Germănar (încolţitor), Mărţişor sau Făurel. Această lună de început de primăvara a născut multe superstiţii, mai ales despre vreme, care acum este extrem de capricioasă şi, cu toate astea, este şi foarte bună prevestitoare. Astfel, se zice că dacă luna Martie-i vântoasă, luna Mai va fi frumoasă sau că tunetele în Martie arată un an mănos. Dacă în Mărţişor nu poţi semăna ovăzul de ploi multe, nici toamna nu vei putea semăna grâul de ploi multe sau dacă va cânta cucul în Martie, anul va fi bogat. 

Altă superstiţie spune că dacă Martie-i cu rouă, după Paşti mult plouă. În lună Martie se culeg primele flori de primăvară bune de leac, dar mai ales se fac pregătiri pentru ritualurile de magie de peste an: se culege urzică, cea dintâi buruiană care te scapă de boala şi iarbă-mare, iar şarpele prins în Martie este descântător şi fermecător; prelucrat cu „ştiinţa” babelor, el îţi poate spune cum o cheamă pe fiecare buruiană sau este bun ca leac în dragoste. Mai există superstiţia că cine are „gutunar” (răceală, guturai) în luna lui Martie, va fi sănătos peste an.

Între Mărţişor şi Mucenici

Între 1 şi 9 Martie există câteva obiceiuri care au născut superstiţii; Martie începe cu sărbătoarea Mărţişorului, pe 1 Martie, eveniment cunoscut doar în arealul balcanic, în mod special în ţara noastră şi la vecinii bulgari. Despre acest obicei puteţi citi în detaliu „De unde vine Mărţişorul” – aici. Să mai spunem că mărţişorul este mai mult o superstiţie care a devenit obicei. Pe 1 Martie oamenii îşi aleg câte o zi din aşa-zisele Zilele Babelor, care le arătă cum va fi viaţa lor în acel an, luminoasă, noroasă sau posomorâtă.

Zilele Babelor sunt de regulă în număr de şapte, dar în unele locuri funcţia oraculară se întinde până la ziua de 9 a lunii, iar în alte regiuni până în ziua de 12 Martie după cele 12 luni ale anului, fapt ce conferea funcţiei oraculare o mai mare greutate. Baba Dochia, o personalitate complexă în folclorul popular românesc, are propria poveste, pe care o puteţi citi în „Legenda fără sfârşit: Dochia, Babele şi Moşii” – aici. Superstiţia spune că dacă vremea este rea în aceste zile ale Babelor, înseamnă că Baba Dochia îşi scutură cojoacele.

Citeşte şi :

Cultul "babelor" in mitologia dacă si românească

 La 9 Martie există obiceiul Mucenicilor; de unde vine acesta? În „Vieţile sfinţilor” se vorbeşte despre cei 40 de mucenici din Sevastia, care au pătimit pentru credinţa lor în Christos. Poporul român pomeneşte pe aceşti mucenici, uneori numiţi „măcinici”, în diverse moduri: se dau de pomană 40 de pahare de vin sau rachiu, colaci sau alte de-ale gurii, dar mai sunt şi multe superstiţii legate de această zi. Ziua de 9 Martie este numită şi Ziua Şarpelui, zi care înseamnă şi activizarea practicilor vrăjitoreşti; ea mai este numită în popor Drăgostitele. 

În această zi, toţi oamenii care n-au nume de sfânt îşi serbează ziua. Superstiţia spune că cine lucrează în această zi, va muri de veninul şarpelui; sau că cine nu ţine această sărbătoare zace patruzeci de zile. Există superstiţia că planta numită iarba-mare face minuni contra muşcăturilor de şarpe: femeile sapă această plantă, afumă curtea, grajdurile, casa şi copii pentru a le feri de şarpe şi de fulger. Împotriva înecului, superstiţia spune că e bine să mănânci 40 de chitici (peştişori) în ziua de mucenici. Se spune că după trecrea celor 12 zile ale Babei Dochia începe primăvara.

Între Mucenici şi Blagovestenie

Între 10 şi 25 Martie sunt câteva obiceiuri însoţite de superstiţiile legate de acestea. Astfel, Alexiile pe 17 Martie, este momentul renaşterii vieţuitoarelor mărunte ale pământului, închise ritual la Ziua Crucii pe 14 Septembrie. Există superstiţia de a lega în ajunul Alexiilor foarfecele din casă cu o sfoară, pentru a lega botul jivinelor care atacă vitele. Fiind considerată şi Ziua Peştelui, căci atunci ies peştii din apele subterane, pescarii o sărbătoresc pentru a avea noroc la pescuit. Se spune că dacă mânaci un peştişor viu de Alexii, vei avea recoltă bogată la pescuit. La echinocţiul de primăvară, cu date variabile de la an la an (20 sau 21 Martie, în funcţie de an), fetele pun grâu în blide cu apă, invocând ploile şi fertilitatea; superstiţia spune că aşa cum va creşte grâul verde şi sănătos, vor fi şi fetele şi holdele.

La 25 Martie este sărbătoarea numită Blagovesteniile, Buna Vestire, dar şi Ziua Cucului. Obiceiul cel mai răspândit este acela de a face un foc mare lângă care se pun pâine, sare şi apă, ca să se încălzească îngerii, să mănânce şi să bea. Pâinea şi sarea se dau apoi de pomană. În această zi nimeni nu trebuie să caute gâlceava, că e de rău; să nu pui mâna pe ouă şi să nu pui cloşte, căci ies puii strâmbi şi urâţi. Există superstiţia că aşa cum va fi vremea în ziua de Blagovestenie, aşa va fi şi de Paşti, iar dacă în această zi este frunza verde în natură, va fi un an cu belşug. Pentru mai mult despre această zi, citiţi aici.