ga('require', 'GTM-5C4NZ98'); Personaje supranaturale din folclorul românesc - Descoperă România Misterioasă , Personaje supranaturale din folclorul românesc - Descoperă România Misterioasă


Personaje supranaturale din folclorul românesc

Folclorul românesc este bogat în personaje supranaturale cu însuşiri dintre cele mai neobişnuite. Iată câteva dintre acestea:

Aghiuţă – diavolul comic

Aghiuţă este considerat în mitologia română un zeu al panteonului precreştin detronat de Dumnezeul creştin, „un drac puţin periculos, uneori invocat cu simpatie de oameni în afara contextelor malefice“, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, autor al Dicţionarului de Mitologie Românească.

ĂI din Baltă – diavolul de pe fundul bălţilor

Al din Baltă este personificarea unui duh care trăieşte în ape stătute şi îi îneacă pe cei care înoată noaptea, punându-le cârcei la mâini şi la picioare sau trâgându-i la fund, lăsându-i pradă peştilor. Aăl din baltă ia înfăţişarea unor înecaţi sau a unor femei cu coadă de peşte şi îi atrage astfel pe oameni înspre apele adânci şi primejdioase.

Muma Pădurii – bătrâna care ucide în codru

Muma Pădurii este întruchipată de o femeie urâtă şi bătrână, care boceşte în pădure, însă putea lua şi alte înfăţişări, cum este cea a unui copac înfiorător sau al unei călugăriţe cu părul despletit. Locuieşte în cele mai întunecoase locuri din codru şi caută să ucidă pe cei care se aventurau singuri în pădure sau să îi sperie, pricinuindu-le boli de spaimă. Uneori mânca trupurile celor ucişi.

Citește și

Cultul "babelor" in mitologia daca si romaneasca




Pâca, diavolul fumătorilor

Pâca este zeitatea fumatului şi mama Diavolului. „O babă bătrână, neagră şi urâtă, ca întunericul Iadului, cu coarne în cap ca râşchitoarele, cu nasul lung şi încârligat, cu ochii umflaţi de capră înecată, cu colţii în gură ca ai mistreţului, cu ghiare ca secerile, cu coadă ca de vită, lungă şi îmbârligată, cu o lulea sau pipă mare în dinţi, pe beregăţile gâtului sau pe nări ieşindu-I flacără de fum, fum negru şi o duhoare de tutun”, o descria etnologul Tudor Pamfile, în volumul „Duşmani şi prieteni ai omului“ (1915)

Bată-l Crucea – drac care se teme de semnul crucii

Un diavol din mitologia românească a primit numele Bată-l Crucea. Este respingător şi aducător de boli, îl descrie tradiţia populară îns poate fi alungat de creştinii care îşi facsemnul crucii cu mâna sau cu limba în cerul gurii.

Benga – diavoliţa care umblă despuiată

 Benga este întruchiparea unei diavoliţe care fură nou-născuţii. „Umblă noaptea goală, despletită şi cu ţâţele aruncate peste umăr. Înjurătura Lua-te-ar Benga este sinonimă cu Lua-te-ar Dracu“, scrie profesorul Ion Ghinoiu în Dicţionarul de Mitologie (editura Univers Enciclopedic Gold 2013).

Crâsnicul – copil de diavol

Crâsnicul este, în folclorul românesc, un diavol cu înfăţişare de purcel, născut la 11 luni de femeia împreunatăcu un drac. „Imediat după naştere crâsnicul începe să alerge, să guiţe şi să muşte pe cei din casă. Pentru a scăpa de el, moaşa trebuie să-I înfăşeze, să cheme rudele şi să-I omoare cu beţele sau să deschidă uşa cuptorului pentru a intra în foc şi să moară incinerat”, scrie etnologul Ion Ghinoiu. Au fost cazuri în care copii născuţi târziu au fost ucişi tocmai din cauza acestor credinţe, informa Tudor Pamfile.

Fata Pădurii – fură inima tinerilor

Fata pădurii este fiica Mumei Pădurii, potrivit tradiţiei. Se ascune în codru, luând înfăţişarea fiinţelor iubite de tineri sau a unei zâne. Apare în timpul nopţilor şi amăgeşte feciorii, pe care îi răpeşte, le face copii şi îi lasă rătăciţi prin pădure. „Este înaltă, poartă părul lung până la picioare şi este încălţată  cu ciubote sau cizme de lemn. Umblă dezbrăcată, acoperită cu păr sau îmbrăcată în scoarţă şi muşchi de copaci”, scrie Ion Ghinoiu.

Zburătorul care „chinuie“ femeile

Cel mai cunoscut personaj din folclorul românesc căruia i se atribuie însuşiri miraculoase şi obiceiul de a se amesteca în viaţa intimă a oamenilor este Zburătorul, o fiinţă fantastică închipuită ca un spirit rău, care chinuieşte noaptea, în somn, fetele nemăritate şi pe cele măritate de curând. Zburătorul este o reprezentare mitică cu chip de om sau de balaur care coboară în zbor noaptea în casele oamenilor unde chinuieşte fetele şi nevestele pricinuindu-le, prin frământare în timpul somnului, vânătăi pe corp, arată Dicţionarul de mitologie românească.

Citește și

Mitul zburatorului in mitologia romaneasca


Halele aduceau epilepsia

Halele sunt duhurile care intrau în oameni şi îi provocau epilepsia, boala numită popular “ducă-se pe pustiu”. Şi animalele aveau de suferit de pe urma lor, iar ciobanii îşi afumau oile, cu untură de oi de la uger, potrivit unui obicei arhaic, pentru a alunga spiritele necurate care le făceau să nu mai dea lapte. Halele umblau la miezul nopţii pe dealuri, iar copii le alungau arzând crenguţe uscate. Câinii erau cei care le simţeau mai întâi, lătrând atunci când halele se apropiau de casele oamenilor, scria etnologul Tudor Pamfile.

Trif Nebunul a speriat-o pe Maica Domnului

Trif Nebunul a fost considerat patron al viţei de vie şi a pomilor fructiferi şi este celebrat în unele comunităţi la 1 februarie. „Conform tradiţiilor populare, Trif Nebunul ar fifost un tânăr necuviincios care, împins de nebunia şi extazul bahic, ar fi speriat-o pe Maica Domnului în timp ce mergea la biserică, pentru moliftă, la 40 de zile de la naşterea Pruncului Iisus Hristos“, scria Ion Ghinoiu.



Share on Google Plus

About Omae Admin