Un asasinat care a oripilat România interbelică a fost cel al deputatului Mihai Stelescu, jurnalist şi om politic de extremă dreaptă, intrat în parlament pe listele legionarilor.
Mihai Stelescu a fost unul dintre cei mai mari militanţi ai mişcării legionare şi un apropiat al "Căpitanului" Corneliu Zelea Codreanu. Stelescu a fost totodată şi cel mai tânăr deputat legionar, iar după asasinarea primului ministrul I. G. Duca, de către Nicadori, la sfârşitul lunii decembrie 1933, a fost arestat împreună cu alţi lideri legionari pentru conspiraţie criminală.
Din prieten al liderului Corneliu Zelea Codreanu, deputatul Stelescu s-a transformat ulterior într-un critic ardent. Acesta a fost exclus din Mişcarea Legionară, sub motivaţia că ar fi pus la cale asasinarea "Căpitanului" şi a înfiinţat organizaţia "Vulturii Albi", transformată în "Cruciada Românismului". Practic, în paginile săptămânalului cu acelaşi nume, pe care îl conducea în calitate de redactor şef, Stelescu a început o campanie de denigrare a lui Zelea Codreanu, pe care îl acuza, printre altele, de origini antiromâneşti.
Provocările deputatului nu au primit pe moment răspuns din partea liderului legionar, ceea ce l-a determinat pe Stelescu să îşi anticipeze într-un fel moartea, într-un articol pe care l-a scris în ziarul său. "Vrei să mă omori fizic? Nu mi-e teamă de glonţul de oţel, deşi ştiu, că numai cu el mă poţi omorî. Eu am însă gloanţe care te omoară moralmente şi află că nu le-am tras încă pe toate. Vino de ai curajul şi mă împuşcă singur, nu mai trimite la ocnă pe alţii”, scria stelescu (foto jos)
Pe data de 16 iulie 1936, Mihail Stelescu a fost asasinat în timp ce se afla internat, cu o congestie pulmonară, în Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti. Asasinii, zece la număr, care au primit denumirea de "Decemviri", erau membri ai Mişcării Legionare. Opt dintre ei s-au predat imediat. Este vorba despre Ion Caratănase, student, vicepreşedintele centrului studenţesc, Ştefan Curcă, student, Iosif Bozântan, avocat în Oradea, Gavrilă Bogdan, student, Ion Atanasiu, student la teologie, Radu Vlad, student la teologie, Ion State Grigore, şofer, Ion Pele. Ultimii doi, Ştefan Georgescu, student la teologie şi Ion Trandafir, student la chimie, s-au predat a doua zi. “Primele audieri au relevat că aceştia s-au înarmat, unii dispunând de câte două arme, plus o toporişcă pentru cazul în care uşa de la rezervă ar fi fost încuiată, după care s-au strâns toţi în apropierea spitalului. În jurul orei 18,30, Ion Caratănase a intrat în spital pentru a afla în ce rezervă se găseşte Mihail Stelescu, după care a ieşit, grupul aşteptând terminarea vizitelor.(ora 19.00)
După ce au văzut pe soţia lui Mihail Stelescu părăsind clădirea, împreună cu un grup de prieteni, cei 10 au pătruns în spital în ciuda opoziţiei paznicului, deplasându-se până la rezerva în care se găsea Mihail Stelescu. Ştefan Curcă a deschis uşa, a pătruns în interior, apropiindu-se de patul pe care stătea întins Mihail Stelescu, strigând: Aşa se pedepsesc trădătorii!, după care a tras şase gloanţe asupra acestuia, care a fost omorât pe loc. Ceilalţi nouă, au dat şi ei buzna în rezervă, descărcându-şi armele asupra cadavrului, căruia i-au aplicat şi câteva lovituri de toporişcă”, potrivit relatării făcute de Ziarul Adevărul.
În panica de atunci, "Decemvirii" au reuşit să părăsească spitalul şi cu două autoturisme oprite în trafic au mers la Palatul de Justiţie, unde opt dintre ei s-au predat imediat. Ziarul "Cruciada Românismului" a lansat un atac dur la adresa asasinilor lui Mihail Stelescu, prezentând modul sadic în care a fost omorât fondatorul gazetei.
"Joi 16 iulie, orele 7, Mihail Stelescu, conducătorul, a fost asasinat mişeleşte într-una din clinicile Spitalului Brâncovenesc, de-o bandă compusă din zece derbedei. Atentatorii, terorizând personalul de serviciu cu revolverele în mână au pătruns în camera în care Mihail Stelescu era internat în urma intervenţiei chirurgicale. S-au tras asupra victimei 38 de gloanţe cari l-au nimerit în plin, OMOR PE LOC (sic!). După ce au comis crima, atentatorii au măcelărit corpul neînsufleţit al lui Mihail Stelescu cu o secure, dovedindu-şi cu prisosinţă, instinctele bestiale. Niciodată în istoria lumii, crimele politice n-au fost atât de sadice. Şi niciodată mai ales acum în vremurile civilizate, spitalele n-au fost invadate de criminali de ultimă speţă, cum au fost asasinii lui Mihail Stelescu", scriau ziariştii Cruciadei Românismului.
Ancheta nu a reuşit să stabilească gradul de vinovăţie al fiecăruia dintre asasini, pentru că nu s-au găsit toate armele. Cu toate acestea, Decemvirii au fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă. Aceştia şi-au asumat crima, spunând că nu au acţionat la ordinul Căpitanului Codreanu. "Decemvirii", dar şi liderul lor, Corneliu Zelea Codreanu, care se afla în închisoare, precum şi asasinii primului ministru I.G. Duca, cunoscuţi sub numele de "Nicadori", au fost asasinaţi la rândul lor, din ordinul regelui Carol al II-lea, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie.
Aceştia au fost sugrumaţi, apoi au fost împuşcaţi, pentru ca jandarmii care au dus la capăt asasinatul să poată pretinde că au încercat să fugă de sub escortă. Corpurile lor au fost puse într-o groapă comună lângă Tâncăbeşti.
Doi ani mai târziu, după legionarii au ajuns la putere alături de generalul Ion Antonescu, Corneliu Zelea Codreanu şi cei treisprezece legionari asasinaţi au fost deshumaţi şi înmormântaţi creştineşte.
adevarul.ro