Solstiţiul de iarnă aduce turişti la Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei ale cărei vechi temple ar fi fost, potrivit istoricilor, locuri din care strămoşii noştri făceau observaţii cereşti.
Ruinele fostelor sanctuare din Sarmizegetusa Regia îşi aşteaptă oaspeţii de Solstiţiul de iarnă. În fiecare an, în ziua solstiţiului, pasionaţii de istorie şi astronomie urcă la Sarmizegetusa Regia, locul din care, potrivit unor istorici, strămoşii noştri căutau să descifreze tainele cerului. Despre unele vestigii din Munţii Orăştiei, istoricii au susţinut că au avut şi rolul de a măsura zilele calendaristice.
Marele preot Deceneu, „demostrându-le teoria celor douăsprezece semne ale zodiacului, le-au arătat geţilor mersul planetelor şi toate secretele astronomice şi cum creşte şi scade orbita lunii şi cu cât globul de foc al soarelui întrece măsura globului pămîntesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele trei sute şi patruzeci şi şase de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit pînă la apus spre a se apropia sau depărta de polul ceresc”, informa istoricul antic Iordanes, arătând preocupările poporului antic.
Marele sanctuar ar fi fost un loc din care dacii observau „harta stelelor”, potrivit istoricului Hadrian Daicoviciu. „Rostul acestui sanctuar n-a putut fi încă desluşit, dar nu încape îndoială că şi în construcţia lui se oglindesc anumite observaţii astronomice. Legătura dintre calendarul dacic şi religia dacilor e evidentă. O subliniază însăşi prezenţa calendarului de piatră în incinta sacră, alături de alte sanctuare, o subliniază spusele lui Iordanes despre rolul hotărâtor al lui Deceneu în dezvoltarea preocupărilor astronomice la daci.
Natural, astronomi erau preoţii. Prin cunoştinţele lor despre mişcarea corpurilor cereşti, prin reglementarea calendarului, atât de necesară agriculturii de exemplu, ei îşi sporeau autoritatea asupra maselor, apărând în faţa acestora nu ca nişte simpli cărturari, ci ca posesori ai unor puteri misterioase şi supranaturale”, scria Daicoviciu.
Ziua când începe iarna astronomică
Momentul Solstiţiului de iarnă, care marchează începerea iernii astronomice, va fi joi, 21 decembrie, la ora 18:28. În Sarmizegetusa Regia, un loc preferat al amatorilor de astronomie, turiştii vor găsi o aşezare acoperită de zăpadă. Ziua solstiţiului de iarnă, cea mai scurtă din an, are semnificaţii profunde în tradiţiile populare, în trecut fiind considerată începutul Anului Nou sau sărbătoarea arhaică a Crăciunului.
Cei care vor să o celebreze în fosta capitală a Daciei o pot face, drumul spre Sarmizegetusa Regia fiind accesibil pe ultimii kilometri, deşi ninsorile au acoperit cetatea cu un strat consistent de zăpadă. Explicaţia ştiinţifică a solstiţiului de iarnă, este oferită de specialiştii Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
„La această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice. Momentul solstiţiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător”.