România ar putea fi efectată de curenţii de aer ce înconjoară Polul Nord, definiţi drept Vortexul polar, după tendinţa actuală de încălzire a vremii, a declarat, pentru MEDIAFAX, climatologul Roxana Bojariu, de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
„Există posibilitatea, mai ales că acum suntem pe o tendinţă de încălzire, ca după, pentru că urmează o perioadă de răcire, acel aer rece să fie de proveninţă polară, pe acest mecanism de slăbire. Pentru localizare şi pentru a şti mai precis când, trebuie urmărite prognozele meteorologice. Structura aceasta este prezentă acolo în mod continuu, dar efectul este important iarna. Atunci este şi mai puternic şi face cuplajul până la suprafaţă. Întotdeauna există fluctuaţii în Vortex, dar uneori sunt mult mai puternice, în aşa fel încât transportul de aer polar se face până la latitudini foarte joase şi avem un episod cu temperaturi foarte scăzute”, a explicat climatologul.
Conform sursei citate, Vortexul polar este definit de curenţii de aer ce înconjoară Polul Nord, la înălţimi mari în atmosferă.
„În sezonul rece (noiembrie – martie), vortexul polar ajunge să influenţeze circulaţia atmosferică şi în atmosfera joasă, cu impact asupra fluctuaţiilor vremii resimţite de noi toţi. Un vortex polar puternic, izolează masele de aer rece, polar, deasupra Polului Nord, iar circulaţia atmosferică la latitudinile medii, de la înălţimi mari în atmosferă până la suprafaţă, e una preponderent zonală, de la vest la est. În acest caz, iarna, aerul de deasupra oceanului Atlantic (mai cald) este transportat peste continentul european determinând, în general, un regim termic mai blând”, a declarat Bojariua.
Dacă vortexul polar e slab, menţionează sursa precizată, el nu mai reuşeşte să ţină aerul rece, polar, deasupra zonei arctice şi se produc invazii atmosferice carcterizate de temperaturi foarte scăzute până la latitudini mai joase, posibile inclusiv până deasupra teritoriului României.
„În acest caz circulaţia atmosferică este preponderent direcţionată de la nord la sud, detrminând episoade cu temperaturi foarte scăzute. Astfel de fluctuaţii ale vortexului polar au loc în permanenţă, pe perioade de la câteva zile până la câteva săptămâni. Dacă într-o iarnă, frecvenţa episoadelor cu vortex slab (puternic) este mai mare, atunci ea poate da carcteristica sezonieră de iarnă aspră (blândă). Observaţiile prezente, furnizate de NOAA (Statele Unite ale Americii), arată că vortexul polar slăbeşte, ceea ce poate determina o probabilitate crescută a producerii episoadelor cu temperaturi foarte scăzute în următoarele zile şi săptămâni, în unele regiuni ale Emisferei Nordice, situate la latitudinile medii”, a conchis sursa citată.