Secretele cetăţilor medievale din Braşov

15:29:00 by

Cetăţile de la Râşnov, Făgăraş şi Rupea atrag anual peste 600.000 de vizitatori. Nu doar istoria lor este fascinantă, ci şi legendele vechi de secole. Turiştii nu trebuie să rateze câteva obiective. 

Cetatea Râşnov este cea mai vizitată fortificaţie din Braşov cu peste 400.000 de turişti pe an. Un tur trebuie să înceapă neapărat cu cremaliera, un lift cum au şi marile castele ale Europei. Pleacă de lângă Casa de Cultură din Râşnov. O călătorie cu cremaliera costă 12 lei de persoană şi 6 lei pentru copii. În cetate vă veţi întâlni cu străjerii care sunt gata să vă povestească toate secretele fortăreţei. Un adevărat personaj este Gheorghe Samoilă, un râşnovean din tată în fiu care vă va povesti cu plăcere toate legendele locului. 

  Legenda sângeroasă a fântânii de 147 de metri 

Cel mai mare mister de la Râşnov este ţesut în jurul fântânii din cetate despre care legendele spun că ar avea 147 de metri adâncime, adică aproximativ cât un bloc cu 50 de etaje. Despre ea se mai spune că ascunde o mare comoară, dar nimeni nu se încumetă să coboare atât de adânc în subteran pentru a vedea dacă comoara există sau nu. Că fântâna există nu există niciun dubiu, dar este încă un mister cât de adâncă este şi dacă ascunde sau nu comori. Legenda locului spune că fântâna a fost construită de doi prizonieri turci care au lucrat la ea aproape 15 ani. Se spune că li s-a promis că dacă termină lucrarea vor fi eliberaţi. Tot legenda spune că după ce au ajuns la o adâncime de 147 de metri prizonierii au fost eliberaţi. 



Datele istorice confirm faptul că fântâna a fost construită în 15 ani, între 1625 şi 1640, dar că fântâna are doar 75 de metri adâncime. Se mai spune că pe pereţii fântânii prizonierii turci ar fi scris mai multe versete din Coran. Legenda mai spune că în fântână au fost ascunşi saci întregi de galbeni care şi astăzi ar mai fi acolo. Nimeni nu s-a încumetat însă să-i caute.  

Cetatea Făgăraş, o istorie de peste 600 de ani 

Cetatea Făgăraş este un castel impresionant, iar o vizită printre turnurile şi zidurile acestui obiectiv îi va duce pe turişti înapoi în timp, în vremea măreţelor baluri medievale, organizate de principii Transilvaniei. De asemenea, veţi cunoaşte în amănunt istoria Ţării Făgăraşului, un teritoriu care a aparţinut şi voievozilor munteni. Nu în ultimul rînd, veţi afla poveşti şi despre perioada neagră când cetatea a fost una dintre cele mai temute închisori comuniste. Are o istorie de peste 600 de ani, iar anul trecut, numărul vizitatorilor a depăşit 100.000. 

 Nu rataţi nici Sala Tronului, denumită în trecut şi Marele Palat, dispusă pe patru începeri reconstituite după documente oficiale. Aici turiştii pot scrie în cartea de oaspeţi sau îşi pot face o fotografie aşezaţi pe zilţuri. Tot la Făgăraş puteţi vedea şi garda formată din zece străjeri (pedestraşi cum li se spunea în urmă cu câteva secole). Soldaţii poartă armuri şi fac schimbul de gardă în fiecare sâmbătă şi duminică la ora 11.00. Costumele sunt cât se poate de autentice şi sunt reproduceri fidele ale celor care au existat în secolul al XVII-lea. Au fost realizate după schiţele existente la muzeul Cetăţii Făgăraş.  



 Fecioara de Fier, marea atracţie a fortăreţei 

În Sala Dietei este expusă de anul trecut şi Fecioara de Fier, cel mai de temut instrument de tortură din perioada medievală. Fecioara de Fier era de fapt o cuşcă de metal, care avea în interior un sistem cu mai multe cuţite. Un accesoriu cinic al Fecioarei de Fier era o iconiţă cu Fecioara Maria, aşezată în dreptul feţei persoanei torturate. Deţinutul era minţit, i se spunea că este iertat de pedeapsă şi că tot ceea ce trebuie să facă este să sărute icoana fecioarei. În acel momentul se declanţa un mecanism din podea, cuşca era închisă, iar ţepuşele străpungeau trupul celui condamnat la moarte. Pe lângă moartea extrem de dureroasă, legenda mai spune că persoanele care au îmbrăţişat fecioara nu au mai fost văzute niciodată şi nu au fost îngropate de familii. Se spune că după ce condamnaţii erau ucişi de îmbrăţişarea fecioarei, sub instrumentul de tortură se deschidea o trapă, iar cadavrul cădea într-un mecanism de săbii, cu tăişul foarte ascuţit, care îl ciopârţeau în bucăţele mărunte. La o adâncime de aproximativ opt metri se afla un canal cu apă care ducea resturile în apele Oltului, spălând astfel orice urmă de crimă. Legendele spun că localnicii ştiau de fiecare dată când cineva era executat deoarece apa se înroşea. 

 Turnurile impresionante de la Cetatea Rupea 

Cetatea Rupea a fost refăcută de la zero în 2014 şi a ajuns rapid la peste 100.000 de vizitatori pe an.  Este una dintre cele mai vechi fortificaţii din Braşov şi a avut un rol important în apărarea zonei. Odată pătrunşi în fortăreaţă, turiştii pot admira şi vizita cele patru turnuri impunătoare. Turnul Porţii avea rol de apărare şi este prevăzut cu guri de scurgere a păcurii. În faţa lui a existat un şanţ adânc care îi impiedica pe atacatori să ajungă la cetate. 



Turnul Slăninii este şi el o atracţie. Aici erau depozitate rezervele de hrană. Pe ferestrele din piatră se pot vedea cârligele de care era atârnată slănina pentru a fi ţinută la rece pe perioada iernii. Turnul Slujitorilor este cel în care stăteau străjerii care păzeau cetatea, dar şi toţi supuşii în vremea asediilor. Cel mai puternic turn este cel al Cercetaşilor. Este cel mai înalt şi are trei niveluri. Din acest turn, turiştii au o panoramă superbă. În Cetatea Rupea mai pot fi descoperite cele 100 de încăperi din piatră, dar şi o fântână de 41 de metri adâncime care datează de la 1613.

adevarul.ro