Masa în familie este deosebit de importantă, oferind, pe lângă mâncare, hrană afectivă şi mentală, susţin specialiştii. Deşi sunt conştienţi de beneficii, românii servesc masa în familie mai rar decât şi-ar dori, potrivit unui studiu naţional realizat de brandul Delikat. Cercetarea scoate la iveală şi alte detalii interesante despre obiceiurile şi comportamentele românilor când se strâng în jurul mesei.
Studiul Naţional al Meselor în Familie este primul pas al campaniei „Gustul bucuriei de a fi împreună. Gustul de acasă“, prin care brandul Delikat îşi propune să încurajeze cât mai mulţi români să se reunească în jurul mesei şi să conştientizeze cât de important este acest lucru pentru echilibrul familial.
Masa în familie, un ritual care consolidează sentimentul de „împreună“
„Hrana cea mai importantă pe care ne-o oferim prin luatul mesei în familie constă în consolidarea sentimentului de «împreună», (re)confirmarea sentimentului de apartenenţă şi, nu în ultimul rând, stabilizarea unei identităţi familiale. Pe de o parte, masa în familie este un obicei care dezvoltă o obişnuinţă de care, de cele mai multe ori, odată ajunşi la adolescenţă şi mai apoi în primii ani de tinereţe, simţim nevoia să ne îndepărtăm. Pe de altă parte însă, în interiorul fiecărui cămin, masa în familie reprezintă un ritual. Pregătirea mâncării, aşezatul mesei, poziţionarea la masă a membrilor, discuţiile, toate aceste aspecte fac parte din ceea ce înseamnă masa în familie. Prin urmare, masa în familie nu este doar despre mâncare, ci mai ales despre hrana afectivă şi mentală pe care o furnizează prin setul de ritualuri transmise din generaţie în generaţie“, a explicat Ştefania Dumitrescu, psiholog, psihanalist, membru asociat al Societăţii Române de Psihanaliză (SRP) şi Preşedintele Asociaţiei Române de Psihanaliză de Cuplu şi Familie (ARPCF).
Românii, conştienţi de beneficiile meselor în familie
Conform studiului, 67% dintre români iau mesele în familie în fiecare zi, iar în medie, românii iau masa în familie de şase ori pe săptămână. Deşi frecvenţa meselor în familie este semnificativă, 40% dintre români şi-ar dori să se reunească mai des pentru a mânca împreună. Printre barierele identificate în luarea mesei în familie se numără dificultatea în a reuni membrii familiei (55%), lipsa de timp (39%), programul lung de lucru (38%), lipsa unui program regulat/comun de masă pentru toţi membrii familiei (35%).
Pe de altă parte, este îmbucurător faptul că un număr mare de români (83%) sunt conştienţi că mesele în familie sunt importante şi spun că această acţiune îi face să se simtă împliniţi (73%), fericiţi (72%), încrezători (61%), relaxaţi şi liniştiţi (58%), spre deosebire de modul în care resimt mesele singuri – grăbiţi (59%), neliniştiţi (32%), stresaţi (28%) şi tensionaţi (26%). Printre cele mai importante beneficii ale meselor în familie, românii indică îmbunătăţirea comunicării între membrii familiei şi oportunitatea de a petrece timp împreună (94%). De asemenea, ei spun că mesele în familie le oferă un sentiment de siguranţă şi unitate (91%), contribuie la dezvoltarea sănătoasă a copiilor (89%), cresc nivelul de bună dispoziţie în familie (89%), dezvoltă spiritul de lucru în echipă (88%), încurajează adoptarea unor obiceiuri de alimentaţie sănătoasă (88%), reprezintă o ocazie bună pentru educarea copiilor (88%) şi reduc stresul (80%).
Cum arată mesele românilor de sărbători
Cei mai des întâlniţi participanţi la mesele în familie sunt partenerii (soţ/soţie, iubit/iubită) – în proporţie de 50%, copiii – 43% şi părinţii – 44%. O frecvenţă mai redusă la mesele în familie înregistrează surorile/fraţii, în proporţie de 25%, socrii – 11%, bunicii – 10%, unchi/mătuşi – 8%, noră/ginere – 6%. Interesant este că, în zona urbană, la mesele în familie participă şi prietenii, în proporţie de 20%. Psihologul Ştefania Dumitrescu subliniază că una dintre condiţiile necesare dezvoltării mentale şi afective a fiinţei umane este „constanţa obiectului“, un aspect deosebit de important mai ales în rândul copiilor.
„Acest aspect presupune existenţa unei/unor persoane cu care interacţiunea nou-născutului să poată fi posibilă cu regularitate, de preferat într-un spaţiu atât extern, cât şi intern care să beneficieze de seturi ritualizate caracteristice moştenirii fiecărei familii. Masa în familie reprezintă un astfel de set ritualizat care se desfăşoară într-un spaţiu extern amenajat în strânsă legătură cu ceea ce membrii familiei aduc din moştenirea primită transgeneraţional“, explică specialistul.
O astfel de ritualizare a mesei în familii este determinată de aspecte colective, cum sunt mesele de sărbători – Crăciun, Sărbătorile Pascale, nuntă, botez, înmormântare, aniversările zilei de naştere şi de nume, sărbătorirea zilei de căsătorie, precum şi marcarea anumitor evenimente de trecere cum ar fi finalizarea etapelor de studii, evoluţia profesională (avansarea la locul de muncă), pensionarea etc. Studiu dezvăluie şi cum arată mesele în familie la diferite ocazii. Spre exemplu, de sărbători, pregătirea mesei în familie durează mai mult decât în mod normal, dar are şi avantajul că adună laolaltă mai multe rude şi prieteni.
În general, mesele în familiile românilor organizate la ocazii speciale sunt mai distractive, constau în preparate bogate, sunt scumpe, conţin preparate pregătite în casă, durează mai mult, iar la ele participă mai mulţi oameni.
Pentru tineri şi tinerii adulţi (18-45 ani), mesele în familie organizate de sărbători sunt mai scumpe decât media (73% vs. 67%) şi mai bogate în grăsimi (67% vs. 63%). De asemenea, tinerii împărtăşesc mai des experienţele pe reţelele sociale (28 vs 24%) şi sunt obişnuiţi ca oaspeţii să aducă mâncare sau băutură.
Cum ne afectează lipsa meselor în familie
De asemenea, tinerii servesc masa în familie în timpul săptămânii mai des decât media (24% vs.17%), la fel şi familiile care au copii (22% vs. 17%). La polul opus, seniorii şi cei de vârstă mijlocie (46-65 de ani) servesc mai des masa în familie în weekend decât media (94% vs. 83%). Weekend-ul este în continuare dedicat meselor în familie, însă au loc mai des în zilele de duminică, decât în cele de sâmbătă, 53% vs. 31%.
Studiul demarat de Delikat a scos în evidenţă şi faptul că masa principală în familie, din timpul unei săptămâni, este cina, care, în comparaţie cu micul dejun şi masa de prânz, este o masă proaspăt gătită, ce conţine tipuri mai grele de alimente (cum ar fi carne şi cartofi prăjiţi).
Programul încărcat al românilor îşi pune amprenta şi pe tipul meselor în familie. Majoritatea românilor servesc cel mai des cina în familie, în timpul săptămânii (80%), iar în weekend, servesc prânzul în familie cu o preponderenţă mai mare (88%). În timpul zilei, membrii familiei servesc mesele separat. Mai mult, studiul arată că pe măsură ce cresc, copiii tind să fie mai puţin implicaţi în activităţile de familie şi încep să creeze legături în afara căminului.
Lipsa meselor regulate în familie produce apariţia unor sincope şi uneori a blocajelor în dezvoltarea afectivă, îngreunarea construirii unei identităţi personale, a sentimentului de apartenenţă, a absenţei simţului comunitar, putând duce, coroborat şi cu alte aspecte ale funcţionării interne, şi la sentimente de alienare, de greutate de integrare şi adaptare la realitatea unei vieţi sociale, profesionale, de familie, avertizează specialistul.
Psihologul atrage atenţia şi asupra unei abordări periculoase care îi poate face pe membrii familiei să se îndepărteze de acest obicei şi să-l privească mai degrabă ca pe o obligaţie. „Societatea românească este mult mai aproape de ceea ce putem numi o societate cu structură tradiţională, adică, acel tip de societate în care regularitatea este mai degrabă o regulă cu accente de impunere al unui trebuie care are ca efect fie îndepărtarea de regulă îndată ce lucrul acesta este posibil, fie revolta prin refuzul reproducerii regulii ce-a fost trăită constrângător în familia de origini. Acesta este unul din motivele importante pentru care, în prezent, ne confruntăm cu riscul de pierdere prin dizolvare a regularităţii meselor în familie.
Pe de altă parte, e important însă ca această regularitate să se producă într-un ritm care să nu devină excesiv frustrant, constrângător şi supus unui trebuie de care să nu mai ştim ce şi cum să facem pentru a scăpa de mesele în familie“, recomandă specialista. La studiul realizat de Delikat au participat 640 de persoane (50% femei şi 50% bărbaţi) cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, dintre care 59% cu studii superioare.
adevarul.ro