Munţii Carpaţi sunt, practic, un simbol al României. Pe lângă frumuseţea izbitoare, aceştia ascund legende vechi de milioane de ani şi mistere încă neelucidate.
Munţii Carpaţi se întind pe 1.500 de kilometri, iar numele lor vine de la tribul de daci al Carpilor. Se spune că acest trib trăia în Moldova, în Carpaţii Orientali. Numele acestora vine de la un cuvânt indo-european care înseamnă piatră. Carpaţii se întind pe teritoriul a opt state europene: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România şi Serbia.
Altitudinea maximă este pe Vârful Gerlachovski (2.655 de metri), din lanţul muntos Tatra, din Slovacia. În Româna, Carpaţii sunt împărţiţi în trei mari lanţuri: Orientali, Meridionali şi Occidentali. Pe teritoriul ţării noastre cel mai înalt vârf este Moldoveanu (2.544 de metri) din Munţii Făgăraş, al cărui nume are o poveste interesantă. În cea mai mare parte a lor, Carpaţii Româneşti s-au format cu milioane de ani în urmă prin încreţirea şi ridicarea treptată a straturilor pământului.
Recordurile Carpaţilor
Peste 800 de kilometri, din cei 1500 pe care se întind Munţii Carpaţi sunt în România. Acest lanţ muntos acoperă, practic, o treime din ţara noastră. În Carpaţii din România există peste 12.000 de peşteri, iar 76 dintre ele au o lungime mai mare de doi kilometri. Cea mai adâncă Peşteră este Izvorul Tăuşoarelor din Munţii Rodnei. Ea coboară la 415 metri sub nivelul mării. În Munţii Carpaţi există singurul lac vulcanic din România, lacul Sfânta Ana, un loc plin de legendă şi unde muntele anunţă cum va fi vremea.
În munţii Carpaţi există cei mai mulţi lupi, urşi bruni şi lincşi din Europa. În Munţii Carpaţi există şi cel mai mic oraş al României, Tuşnadul renumit pentru apele minerale vindecătoare. În Munţii Carpaţi se află şi cel mai mic oraş din ţară, Băile Tuşnad, renumit pentru apele minerale terapeutice. Tot în Carpaţi, în depresiunea Braşovului, s-a înregistrat la 25 ianuarie 1942 şi cea mai scăzută temperatură din ţară, -38,5 grade Celsius.
Formaţiuni misterioase
Munţii Carpaţi ascund mai multe formaţiuni din piatră şi rocă, dar modul în care ele s-au format rămâne încă un mister. Cele mai spectaculoase sunt Babele şi Sfinxul din Munţii Bucegi, Moşul şi cei 12 Apostoli din Munţii Călimani, Creasta Cocoşului din Munţii Gutâi, dar şi Tigăile din Munţii Ciucaş. De-a lungul anilor în jurul Sfinxului şi al Babelor s-au format mai multe mituri care le-au transformat într-o veritabilă atracţie turistică.
Una dintre cele mai îndrăzneţe teorii este aceia că Atlasul din Mitologia Greacă ar fi Vârful Omu şi că însuşi Prometeu a fost prins de o stâncă de aici. Se mai spune că Sfinxul şi Babele au fost făcute de daci, teorie alimentată de faptul că Stinxul seamănă cu un cap de dac. Sfinxul din Bucegi are aceeaşi ânălţime cu Sfinxul din Gizeh, fapt care alimentează ideea că Sfinxul nu este o creaţie a naturii sau a extratereştrilor, ci a fost sculptat de mâna omului. Se mai spune că ar reprezenta o zeitate din vremuri de mult apuse.
Geologii sunt de acord că oamenii nu au nicio legătură cu aceste stânci şi spun că natura este responsabilă. Sfinxul şi Babele s-au format în urma erodării muntelui ale cărui stânci au fost roase de vânt şi ploaie şi de sute de ani în care muntele a înghetat şi s-a dezgheţat. Practic, natura este responsabililă pentru forma Babelor şi a Sfinxului.
„Au fost multe legende de-a lungul timpului, dar este clar că Babele şi Sfinxul au apărut ca o acţiune a naturii, a vântul şi a ploii, a eroziunii în timp a strâncilor. Asta nu ne opreşte, însă, să spunem că sunt unice şi de o frumuseţe extraordinară, adevărate repere ale turismului în vârf de munte“, a spus geologul Andrei Turdean.
Rezervaţia 12 Apostoli, una dintre cele mai frumoase destinaţii turistice din Munţii Călimani, este recomandată turiştilor interesaţi de misterele naturii. Aici natura a săpat în stâncă monumente megalitice despre care se spune că reprezentau divinăţile vremii. În accepţiuniea creştine strâncile au preluat denumirea de 12 Apostoli. În fiecare an în 29 iunie de sărbătoarea celor 12 apostoli, localnicii urcă pe munte să-i sărbătorească.
Cea mai interesantă figură de aici este cea a Moşului despre care se spune că este asemănător cu Sfinxul. Moşul ne prezintă trei feţe distince ale chipului uman. Cele trei feţe distincte sunt orientate către toate cele trei căi de acces. Dacă asemănarea cu Sfinxul este aceea că ambele formaţiuni reprezintă chipuri umane, există şi o deosebire cel puţin interesantă. Sfinxul îşi păstreaza asemănarea cu chipul uman numai când este privit dintr-o singură direcţie, Moşul nu-şi schimbă înfăţişarea umană, indiferent de unghiul din care este admirat de pe cele trei poteci care duc la el.
Rezervaţia Creasta Cocoşului este amplasată în Munţii Gutâi, în judeţul Maramureş, la o distanţă de aproximativ 35 km de oraşul Baia Mare. Aici se poate admira Creasta Cocoşului care dă şi numele rezervaţiei, Este practice o colină ascuţită de 200 de metri lungime care seamănă izbitor cu o creastă de cocoş.
Zona Tigăile Mari din Munţii Ciucaş este cel mai reprezentativ ansamblu de turnuri din Munţii Carpaţi. Uimeşte atât prin înălţime, unele dintre stâncile uriaşe având chiar şi 80-100 de metri, dar şi prin lăţime, Complexul de turnuri se întinde pe un kilomtru. Zona a fost declarată arie protejată şi se află la limita dintre judeţele Braşov şi Prahova. Legendele Munţilor Mai multe mistere, rămase încă neelucidate, învăluie şi acum Carpaţii. Majoritatea lor sunt legate de Munţii Bucegi. Cea mai vehiculată dintre legende spune că Munţii Carpaţi sunt străbătuţi de tuneluri subterane secrete şi că unele ar avea şi sute de kilometri lungime.
Ştiinţa nu a putut încă să explice dacă acestea au fost făcut de mâna omului, de forţa naturii sau chiar de extratereştrii după cum susţin amatorii de paranormal. În munţii Bucegi se spune chiar că aceste tuneluri ar fi încărcate de energie şi că au dat de-a lungul timpului ani întregi de cutremure zilnice şi insomnia generală. Susţinătorii teoriei spun că tunelurile secrete nu sunt dispuse haotic, ci ar avea forma unui lup cu gura deschisă.
„Misterele tunelurilor secrete nu au fost încă elucidate. Nu s-au făcut însă nici cercetări foarte amănunţite în zonă. Este o teorie care se vehiculează de foarte mulţi ani. Este foarte greu să o dovedeşti sau să o infirmi. Dacă aceste tuneluri există ele sunt tot o creaţie a naturii. Eu nu sunt un amator de paranormal şi cred că până la urma ştiinţa va elucida misterele“, a mai spus geologul. Tot amatorii de paranormal şi energii misterioase vorbesc despre faptul că pe Vârful Omu, dar şi pe crestele Munţilor Retezat şi Ceahlău ar fi existat sanctuare dacice asemănătoare. Au fost supranumite Triungiul de Aur, datorită energiilor foarte mari descoperite în cele trei puncte.
Un alt mister al munţilor este zona Şapte Izvoare de pe Valea Ialomiţiei. Cercetările făcute aici în anii 80 au arătat că apa din aceste izvoare nu are niciun fel de bacterii, un fapt unic în lume. Legenda merge mai departe şi spune că apa izvoarelor provine de la un lac subteran de unde chiar Zalmozis a băut apă. Se mai spune că pe vremea domnitorilor din dinastia Basarabilor, oamenilor de rând le era interzis să bea apă de acolo. Avea voie însă soldaţii care astfel deveneau mai puternici şi mai rezistenţi.
O altă legendă spune că în Bucegi ar există o poartă către altă lume denumită Gură de Rai. Pe site-urile care promovează fenomenele paranormale se spune că în 1999, cercetători din Bucureşti au studiat zona şi au găsit în Bucegi o pantă de un kilometru încărcată cu energie magnetică atipică, ce poate fi adimilată cu Gura de Rai din tradiţia populară românească. Se spune că Gura de Rai este o zonă unde se crează o legătură între cer şi pământ, un fel de drum către Rai.
Un alt mister este cel ai tezaurului secret. Se spune că în tunelurile din Munţii Carpaţi, generaţii la rând de domnitori au ascuns comori. Toţi moşteneau câteva un tezaur şi erau obligaţi să îl sporească. Nu aveau voie să se atingă de aceste bogăţii. Misterirosul tezaur al României nu a fost însă niciodată descoperit.