Civilizaţia de pe valea Dunării este una dintre cele mai vechi civilizaţii ale Europei. A existat între anii 5.500 şi 3.500 îHr în zona Balcanilor şi cuprindea o arie vastă. Se întindea de la nord la sud, în zona în care astăzi se afla nordul Greciei până în Slovacia, iar de la vest la est din Croaţia până în România.
Civilizaţia de pe valea Dunării a jucat un rol important, în timpul perioadei sale culminante, în sud-estul Europei prin dezvoltarea uneltelor de cupru, a unui sistem de scriere, arhitectură avansată din care se evidenţiază casele cu 2 etaje, construirea pieselor de mobilier cum ar fi scaunele şi mesele, toate acestea petrecându-se în timp ce restul Europei se afla în plină Epocă de piatră. Pe valea Dunării au fost perfecţionate abilităţi precum torsul, ţesutul, procesarea pieilor, fabricarea hainelor şi prelucrarea lemnului, lutului şi pietrei. Tot aici a fost inventată roata. Această civilizaţie dispunea de o structură economică, religioasă şi socială.
Una dintre cele mai intrigante şi mai dezbătute aspecte ale civilizaţiei văii danubiene este limbajul scris al acesteia. Unii arheologi susţin că “scrisul” este de fapt doar o serie de forme geometrice şi simboluri, iar tabăra adversă susţine că “scrisul” are trăsăturile unui sistem de scriere adevărat.
În eventualitatea confirmării celei de-a doua teorii, “scrisul” descoperit pe valea Dunării ar deveni cel mai vechi limbaj scris descoperit până în prezent, fiind anterior scrierilor sumeriene din Mesopotamia şi posibil tabletei Dispilio care a fost datată ca aparţinând aproximativ anului 5260 îHr.
Lingvistul şi specialistul german în culturi, Harald Haarmann susţine cu fermitate teza că scrierile de pe valea Dunării sunt cele mai vechi scrieri din lume. Harald Haarmann este vicepreşedintele Institutului de Arheomitologie şi specialist de renume în scrieri şi limbi antice. Tăbliţele care s-au găsit au fost datate ca fiind din anii 5500 îHr, iar semnele de pe tăbliţe, conform declaraţiilor lui Harald Haarmann, sunt un limbaj necunoscut încă şi care urmează a fi descifrat. Hieroglifele sunt numite simbolurile Vinca şi apar în mai mute sit-uri arheologice de-a lungul Dunării pe oale, figurine, fuse şi alte artefacte din lut.
Implicaţiile sunt imense. Este posibil ca civilizaţia de pe valea Dunării să preceadă toate celelalte civilizaţii cunoscute până în prezent. În sprijinul acestei idei vine descoperirea miilor de artefacte, precum cele din imaginile de mai sus. Totuşi, majoritatea savanţilor mesopotamieni resping teoria lui Haarmann, susţinând că simbolurile de pe tăbliţe sunt simple decoraţii şi asta în ciuda faptului că s-au descoperit aproximativ 700 de caractere diferite, cam acelaşi număr de simboluri cu cel folosit în hieroglifele egiptene. Alţi erudiţi susţin chiar că civilizaţia danubiană a copiat semne şi simboluri de la civilizaţia mesopotamiană, şi asta în ciuda faptului că unele dintre tăbliţele danubiene sunt cu mult mai vechi decât cele mesopotamiene.
Acesta ar putea fi un alt caz de respingere a unei teorii bazate pe cercetare solidă, doar pentru că intră în conflict cu teoriile tradiţionale acceptate ce atestă care civilizaţie a fost prima. Teoria lui Harald Haarmann merită o analiză serioasă şi cotinuarea cercetărilor pentru a confirma dacă aceasta este într-adevăr cea mai veche limbă scrisă cunoscută până acum.
Până în 1961, când au fost descoperite tăblițele de la Tărtăria, se considera că scrierile apărute în intervalul cuprins între anii 3200-3500 î.e.n. ar fi cele mai vechi din lume (scrieri descoperite în Sumer, Egipt sau la Harappa – Pakistan). Uimitor este, însă, că există similitudini între simbolurile de pe tăblițele de la Tărtăria și cele din scrierea sumeriană, fapt ce i-a făcut pe unii savanți să emită ipoteza că sumerienii, considerați multă vreme întemeietori ai primei mari civilizații de pe Terra, erau originari din Peninsula Balcanică.
Adevărul este că civilizația sumeriană – care cunoștea roata, deținea substanțiale cunoștințe de matematică, astronomie și arme ori unelte mai avansate decât ale tuturor neamurilor semitice învecinate – a înflorit subit, în Orientul Mijlociu, de parcă sumerienii ar fi venit din altă parte.
Arheologii au inventariat, până în momentul de față, circa 700 de simboluri diferite în scrierea danubiană, un număr asemănător cu al hieroglifelor egiptene. Savantul german Harald Haarmann, specializat în lingvistică, susține că scrierea danubiană este mai veche decât cea sumeriană și că ar trebui să fie acceptată drept cea mai veche scriere din lume.
Arheologii au găsit mii de artefacte, majoritatea confecționate din ceramică arsă, pe care sunt prezente simboluri care fac parte din scrierea danubiană, numai că dogmele istorice sunt greu de depășit și nu tuturor istoricilor le surâde ideea că primul sistem de scriere și una dintre cele mai timpurii civilizații ale planetei au apărut la țărmurile Dunării de jos.
Istoria ar trebui rescrisă așa cum a fost, dar se pare că acest efort ar fi din cale afară de obositor și deranjant pentru o parte dintre istorici sau arheologi. Plus că ar fi în dezacord cu unele interese politice. Istoria este una dintre cele mai politizate științe.
Puși în fața dovezilor, unii „istorici serioși” au pretins, chiar, că obiectele autohtone care purtau inscripții similare celor sumeriene ar fi fost, de fapt, importate din Orientul Apropiat. Numai că urmele de civilizație avansată descoperite pe valea Dunării sunt cu 2000 de ani mai vechi decât cele sumeriene. S-ar putea vorbi, deci, despre un transfer de civilizație dinspre spațiul carpato-danubian spre Sumer, nu invers!