Cetatile antice mai putin stiute ale Dobrogei

09:31:00 by

Dobrogea este tărâmul presărat de cetăţi antice unde au trăit strămoşii noştri. Cele mai cunoscute sunt Tomis, Histria, Capidava, Adamclisi, Enisala. Mai sunt însă multe de explorat pentru îmbogăţirea universului personal.

 Dobrogea este tărâmul presărat de cetăţi antice, unde au trăit strămoşii noştri. Aici se află cea mai veche aşezare de pe teritoriul României - Cetatea Histria (Istria). Aici se află aşezarea care odihneşte astăzi pe jumătate în Marea Neagră - Cetatea Callatis (Mangalia). Aici, la Cernavodă, în Cetatea Axiopolis s-a găsit Gânditorul de la Hamangia şi perechea lui, expresia celei mai vechi culturi neolitice din Dobrogea, datând dinainte de Hristos. Aici este Cetatea Adamiclisi şi al său Tropaeum Traiani, monumentul care certifică naşterea poporului român, fiind ridicat de Împăratul Traian în onoarea celei mai sângeroase bătălii dintre daci şi romani, din anul 102. Şi aici este Cetatea Tomis, locul de exil al poetului roman Publius Ovidius Naso, edificiul unei lumi care înseamnă astăzi istoria valoroasă a Constanţei. 

Dar pe tot cuprinsul Dobrogei sunt cetăţi - mai mult sau mai puţin cunoscute - vestigii ale antichităţii: Capidava (Topalu-Constanţa), Carsium (Hârşova-Constanţa), Sacidava (Dunăreni, Aliman-Constanţa), Păcuiul lui Soare (Ostrov-Constanţa), Albeşti (Constanţa), Ulmetum (Pantelimon), Enisala (Sarichioi-Tulcea), Ibida (Slava Rusă, Slava Cercheză-Tulcea), Halmyris (Murighiol-Tulcea), Aegyssus (Tulcea), Argamum (Jurilovca). Aproape uitate sunt cetăţile: Dinogetia, Arrubium, Troesmis, Beroe, Cius, Altinum, Civitas Ausdescensium, Parthenopolis, Stratonis, Noviodonum, Heracleea. 

Specialiştii în istorie şi arheologie dobrogeană de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi de la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea oferă amănunte pentru cei care doresc să cunoască Dobrogea mai bine. Pe site-urile celor două instituţii (minac.ro, icemtl.ro), pe site-uri dedicate (arheologie-ibida.eu), pe site-ul de patrimoniu al Ministerului Culturii (cimec.ro) şi al mănăstirilor din vecinătate (dervent.ro) se pot afla informaţii cu duiumul, numai să fie căutate. 



 Iată câteva repere despre unele dintre aceste cetăţi:

Citeste si : 

Enisala, singura cetate medievală din Dobrogea


 Cetatea Sacidava din Dunăreni, comuna Aliman, judeţul Constanţa 

- Pe teritoriul comunei sînt cunoscute două cetăţi, cu ziduri de piatră şi şanţ de apărare - una de formă dreptunghiulară (150 x 80 metri) căreia mai tîrziu i s-a adăugat o alta de aceeaşi formă (70 x 40 metri), în care s-au găsit monede din secolele II–IV, fragmente ceramice, ruine de ziduri, inscripţii, un relief reprezentînd pe Mercur, pietre de rîşniţă etc. Unii cercetători au localizat aici Sucidava sau Sacidava. O altă cetate (castru pătrat) se află mai la sud, în punctul numit Muzait, unde sînt semnalate descoperiri de monede, un dolium, un fragment de inscripţie greacă. Arheologul Andrei Aricescu a localizat în acest punct Sacidava. Întregirea Sacidavae pare foarte plauzibilă şi aceasta constituie o indi­caţie în plus pentru localizarea acestei cetăţi la Dunăreni, în timp ce unii cercetători consideră că Sacidava este de identificat cu ruinele de lîngă satul Dunăreni. Alţii au pus Sacidava lîngă Rasova, la punctul Pescărie (Vasile Canarache) sau chiar la Seimeni şi Topalu (Grigore Florescu). Numele întreg al Sacidavei se întîlneşte pe un stîlp militar din timpul lui Decius, descoperit la Rasova. 

Cetatea Halmyris din Murghiol, judeţul Tulcea 

- Situl arheologic, situat la 2,5 kilometri est de satul Murighiol, este o puternică cetate romană şi romano-bizantină, sediu al unor unităţi militare şi staţie a flotei dunărene Classis Flavia Moesica. Aici au fost dezvelite monumente de arhitectură militară, civilă şi religioasă, între acestea fiind bazilica episcopală cu cripta primilor martiri dobrogeni - Epictet şi Astion. Cetatea Aegyssus din municipiul Tulcea - Situată pe Dealul Monumentului, în partea de nord-est a oraşului Tulcea, cetatea a fost construită la sfârşitul secolului al IV-lea î.Hr. Numele său, de origine celtică, derivă de la un legendar întemeietor Caspios Aegyssos. Relatând evenimentele petrecute în anul 12 p.Chr., când oraşul a fost atacat de către geţi, Ovidius îl considera uetus urbs. La începutul secolului al II-lea, cetatea a fost inclusă în limes-ul dunărean, devenind apoi important sediu militar şi ulterior, reşedinţă episcopală (secolul al VI-lea). Viaţa urbană ia sfârşit la Aegyssus în primul sfert al secolului al VII-lea. Zona este din nou locuită în secolele X-XI. În prezent, pe Dealul Monumentului pot fi vizitate câteva complexe arheologice de epocă romană târzie. Multe din materialele arheologice descoperite în timpul cercetărilor organizate în a doua jumătate a secolului al XX-lea se regăsesc în expoziţia permanentă a Muzeului de Istorie şi Arheologie aflat în imediata apropiere.  

Cetatea Ibida din Slava Rusă, comuna Slava Cercheză, judeţul Tulcea 

- Dată fiind importanţa strategică a zonei Slavelor, în perioada tetrarhică (Licinius-Constantin cel Mare) se ridică un grandios sistem defensiv înglobând atât valea Slavei, cât şi puncte strategice situate pe înălţimi: o cetate de circa 24 ha, o fortificaţie de circa 3,5 hectare pe dealul Harada (anexă a cetăţii) şi un fort la înălţimea de 158 metri - tot pe dealul Harada. În ciuda acestui fapt, informaţiile istorice referitoare la cetate sunt sărace: polis Ibida este pomenită de Procopius din Ceasarea între cetăţile refăcute de Justinian, menţionează cercetătorii din Asociaţia Ibida. Cetatea a avut perioade de pace şi prosperitate (aşa cum o demonstrează descoperirile arheologice: edificiile construite, circulaţia mărfurilor şi circulaţia monetară), dar şi momente critice: atacurile goţilor (secolul al IV-lea, perioada lui Valens-Valentinianus I), kutrigurilor (559, perioada domniei lui Justinianus I), avaro-slavilor (sfârşitul secolului al VI-lea, perioada domniei lui Mauricius Tiberius, începutul secolului al VII-lea, perioada împăraţilor Phocas şi apoi Heraclius). 

Încetarea vieţii urbane la Ibida a fost determinate de căderea limes-ului (liniei de fortăreţe) dobrogean în primul sfert al secolului al VIII-lea. „În anul 1908, Raymund Netzhammer, episcopul catolic pasionat de antichitatea greco-romană, a vizitat cetatea, publicând în cartea sa , apărută un an mai târziu, un plan al cetăţii, acelaşi ca al lui Polonic. , nota Netzhammer. Asupra cetăţii face câteva referiri şi Constantin Moisil în anul 1916, cu prilejul menţionării unui tezaur de drahme emise în numele regelui Traciei, Lysimach, descoperit în localitate. Referiri la cetatea de la Slava Rusă, găsim adeseori în lucrările lui Vasile Pârvan, cel ce o considera o cetate excepţional de mare, cea mai însemnată din toate cele cunoscute în interiorul Dobrogei, şi care a fost - precum reiese şi dintr-o piatră militară din anul 237 găsită aici - şi punctul de intersecţie al tuturor drumurilor din Nordul provinciei“, arată cercetătorii pasionaţi de Ibida. 

adevarul.ro