La Orlea, în judeţul Olt, au fost descoperite cele mai cumplite mărturii ale sacrificiilor umane practicate de geto-daci acum mai bine de 2.000 de ani. Au fost găsite rămăşiţele unor oameni tăiaţi în jumătate şi copii măcelăriţi.
În anii 60, pe teritoriul comunei Orlea din judeţul Olt, pe malurile Dunării, comuniştii pregăteau construirea digului dintre Corabia şi Bechet. Grindurile din această zonă au fost sacrificate. Pe unul dintre acestea, numit grindul lui Iancu Muşat, a avut loc o descoperire arheologică deosebit de importantă dar şi macabră şi misterioasă în acelaşi timp.
Mai precis în timpul săpăturilor de salvare, pe grind au fost zărite nouă pete de culoare, pe nisipul şi pământul spălate de apele Dunării. Arheologii au explorat această zonă şi au scos la iveală nu mai puţin de 19 gropi. În interiorul unora dintre acestea specialiştii au dat de resturi umane şi de ritualuri care au şocat.
Sugari şi fraţi sacrificaţi şi mutilaţi
În şase dintre gropile descoperite pe grind se aflau resturi de schelete umane, ciopârţite şi aşezate în poziţii neobişnuite. Aşa cum arată specialiştii care le-au cercetat este vorba despre morminte în care au fost depuse sacrificii. Totul este învăluit în mister. Nu se ştie de ce au fost mutilaţi acei oameni şi pentru cine. Mormintele au o vechime considerabilă de peste 2000 de ani, aparţinând aşa cum arată reputatul specialist Eugen Comşa, secolelor II-I îHr. Una dintre cele mai cercetate şi ciudate a fost groapa numită de ”est”. Mai precis era vorba de o groapă adâncă de 3,4 metri în care pe straturi succesive erau depuse sacrificii umane. Totul începe cu fundul gropii, ars pentru a purifica mormântul. În acelaşi loc, oameni acelei comunităţi au pus în mod ritual o oaie sacrificată dar şi patru bolovani. Semnificaţia bolovanilor depuşi nu este cunoscută nici astăzi.
Peste resturile animalului şi peste bolovani a fost întins un strat de pământ. De la nivelul al doilea au început descoperirile macabre. Mai precis este vorba de scheletele a doi copii sugari sacrificaţi şi aruncaţi în groapă. Cercetările scheletelor a scos la iveală un alt detaliu uimitor. ” Antropologii care au studiat tot materialul osos preaizează că scheletele celor doi copilaşi provin de la gemeni”, scria Eugen Comşa în „Contribuţie la riturile funerare din secolele II-I î.e.n din sudul Olteniei” apărută în ”Apulum X” din cadrul „Acta Musei Apulensis”.
Ritualul terifiant nu s-a oprit însă la sacrificare a doi sugari. Peste ei, la fel ca şi peste resturile animalului ucis, a fost aşezat un nou strat de pământ. La al treilea nivel, au fost găsite alte rămăşiţe ale unor oameni cel mai probabil sacrificaţi ritualic. Este vorba despre nu mai puţin de cinci oameni omorâţi şi puşi în groapă în poziţii ciudate, cu membrele rupte sau aliniate în modalităţi bizare. Toţi aveau vârste cuprinse între 16 şi 45 de ani, dintre care trei femei şi doi bărbaţi. Culmea la fel ca şi în cazul sugarilor gemeni, bărbaţi se pare că erau fraţi, iar femeile înrudite între ele.
Şi peste aceste cadavre a fost aruncat acum 2000 de ani încă un strat de pământ. Abia la al patrulea nivel a fost depusă persoana pentru care s-au făcut aceste sacrificii. Culmea era doar o adolescentă, dar care probabil a avut un statut deosebit de înalt în comunitate dacă în onoarea ei au fost omorâţi atâţia oameni.
” Scheletul principal din groapa "estică" a fost al unei tinere de 16-17 ani care la dezvelire era în poziţie întinsă pe spate, cu craniul orienatat spre est. Mâna stîngă era întinsă în lungul corpului, iar cea dreaptă fusese aşezată cu palma sub porţiunea respectivă a bazinului. Picioarele erau întinse.”, scria Eugen Comşa în acelaşi studiu.
Misterele gemenilor şi a omenilor făcuţi bucăţi
În apropierea acestei gropi pline de sacrificii umane bizare se află alta, cea „de veste„ care de fapt adânceşte misterul şi care a scos la iveală alte practici macabre şi deosebit de sângeroase. Această groapă-mormânt este foarte asemănătoare cu cea precedentă, cu diferenţa că pe fundul ei nu mai erau depuse resturi de animal sacrificat şi nici bolovani. În schimb la cel mai de jos nivel apare în mod stupefiant acelaşi motiv funerar. Mai precis doi sugari gemeni sacrificaţi şi puşi pe fundul gropii.
Continuând aceeaşi practică, sugarii ucişi au fost acoperiţi cu pământ. La al doilea nivel de această dată a fost aruncată o femeie de 35 de ani. Poziţia acesteia în mormânt era extrem de ciudată, cu faţa întoarsă şi picioarele contorsionate. La al treilea nivel şi peste ascest sacrificiu, odihnea defunctul pentru care au fost omorâţi cei din groapă. Lângă el însă semai afla un om practic rupt în bucăţi în urma unui sacrificiu deosebit de sângeros.
Totodată la 7 metri de aceste două gropi, estice şi vestice, a mai fost descoperită o groapă cu mărturii despre ritualuri foarte sângeroase. Mai precis este vorba despre un mormânt pe fundul căruia se aflau alte trei schelete sacrificate, adulţi şi copii. Unul dintre adulţi a fost pur şi simplu mutilat în timpul sacrificiului.
„Din observaţiile făcute pe teren rezultă că înainte de a fi aruncat în groapă, corpul fusese tăiat În două, în dreptul abdomenului şi fiecare parte a fost azvârlită apoi în groapă”, preciza Eugen Comşa. Totodată în aceeaşi zonă au mai fost găsite gropi-morminte cu sacrificii bizare şi trupuri depuse în mod ciudat.
Printre gropile cu sacrificii umane a fost descoperită şi o groapă de mici dimensiuni cu schelete de porci, un alt tip de ofrandă.
Morminte învăluite în mister
Simbolurile prezente în aceste gropi-morminte sunt cu totul fascinante dar în acelaşi timp bizare şi ermetice. Nu s-a descoperit rostul sugarilor gemeni aruncaţi pe fundurile gropilor dar şi numărul mare de oameni sacrificaţi. Bineînţeles nu este pe deplin explicată nici împărţirea cadavrelor sacrificate pe nivele. Ar putea reprezenta diferenţele de statut social, la ultimul nivel fiind persoana pentru care au fost omorâţi oamenii din groapă, o persoană cu statut social înalt, precum fata de 16 ani din mormântul estic şi bărbatul de 40 de ani din cel vestic.
Simbolistica bolovanilor este deasemenea un mister. În morminte nu există un inventar bogat sau foarte valoros. Mai precis oamenii aceştia nu au fost înmormântaţi cu foarte multe lucruri sau obiecte valoroase. Pe schelete dar şi alături în morminte au fost descoperite obiecte de podoabă din bronz, precum mici brăţări, sârme de bronz cu rol de podoabă dar şi mărgele din sticlă şi chihlimbar.
Bărbatul de 40 de ani înmormânat în groapa de veste deasupra sacrificiilor avea depusă pe el o placă de bronz cu rol ornamental. Probabil a fost o placă de centură, purtată de cel defunct. Probabil era vorba de un om cu statut social înalt. Nu au fost găsite arme sau podoabe preţioase şi alte obiecte de prestigiu. Totodată au fost găsite urme de vase, ceramică specifică geto-dacică.
Geto-dacii şi sacrificiile cumplite de la Orlea
Cine erau oamenii care au făcut sacrificiile îngrozitoare de la Orlea? Dar cine sunt cei care au fost ucişi sau înmormânataţi? Aceleaşi întrebări şi-au pus şi specialiştii care au realizat sau mai apoi au studiat aceste descoperiri. Mormintele sunt din secolele II-I îHr, o perioadă de dominaţie a geto-dacilor în zona balcanică şi carpatică. Cu toate aceste mormintele sunt de inhumaţie, în timp ce geto-dacii practicau mai ales incineraţia.
Cu toate acestea pe baza cercetărilor şi analogiilor s-a ajuns la o serie de ipoteze. Pentru specialişti precum Eugen Comşa cei care făceau sacrificiile îngrozitoare de la Orlea erau cel mai probabil geto-daci, din triburi sudice, care locuiau zona grindurilor dunărene. La această concluzie ajunge pe baza unor analogii. Mai precis placa de centură din bronz a defunctului descoperit în groapa de veste de la Orlea este asemănătoare cu o alta găsită tot în cadrul unui mormânt din Oltenia şi care aparţinea geto-dacilor. Totodată au fost făcute comparaţii cu alte descoperiri arheologice de morminte dacice unde s-au practicat sacrificiile umane. Totodată analogiile privind poziţia defunctului a dus la concluzia că este vorba despre geto-daci.
” Dacă avem în vedere aria de răpândire a poziţiei funerare descrise, care cuprinde: Poiana şi Ciorani din sudul Moldovei, apoi Popeşti-Novaci şi Vărăşti-Boian din sudul Munteniei şi Orlea din sudul Olteniei, ajungem la constatarea că poziţia scheletelor descrise este specifică numai pentru regiunile despre populaţia cărora s-a menţionat în izvoarele scrise şi s-a dovedit prin cercetările arheologice că în perioada dintre se.c. IV-I î.e.n. era geto-dacică. În funcţie de analogiile citate, din regiunile intens locuite de geto-daci, la oare trebuie să adăugăm ca un element important şi materialul ceramic specific geto-dacilor găsit în gropile cercetate, ne considerăm îndreptăţiţi să considerăm complexul funerar de la Orlea ca aparţinînd unui trib geto-dacic din sudul Olteniei.”, preciza Eugen Comşa.
Totodată la Orlea a fost descoperită ceramică de factură geto-dacică. Antropologii au studiat totodată scheletele de la Orlea şi au ajuns la concluzii uimitoare. Mai precis au reuşit să-i descrie pe cei ucişi sau îngropaţi cu onoruri în gropile-morminte. Mai precis oamenii acelei comunităţi aparţineau grupului mare de forme carpato-balcano-mediteraneean. Femeile aveau între 1,56 m şi 1,58 metri iar bărbaţii până la 1,66 metri înălţime.