Ce îi face pe oameni să respingă cercetările ştiinţifice? Nu este vorba de ignoranţă
Unii oameni cred că Pământul este plat. Alţii cred că nu există încălzire globală, deşi există sute de studii care atestă această schimbare în clima planetei. Ceea ce duce la aceste păreri nu este însă ignoranţa, conform studiilor.
Emergenţa ştirilor false devine un nou trend cultural, adică ştiri care nu au dovezi la bază, precum cea cu Pământul care este plat sau negarea încălzirii globale.
Cercetătorii au numit acest fenomen „mişcarea anti-iluminare”. O echipă de psihologi a identificat unii dintre factorii cheie care fac ca oamenii să respingă cercetările ştiinţifice - surprinzător, nu are de-a face cu educaţia sau inteligenţa.
Contrar chiar, cercetătorii au aflat că oamenii care resping dovezile ştiinţifice pe teme precum schimbarea climatică, siguranţa vaccinurilor şi evoluţia sunt în general la fel de interesaţi de ştiinţă ca restul care acceptă rezultatele.
Conform psihologilor, cei care resping dovezile gândesc mai mult ca avocaţii, ceea ce înseamnă că aleg faptele care le convin. Astfel, cei care neagă încălzirea globală vor ignora sutele de studii de specialitate care confirmă schimbarea climatică.
Troy Campbell, de la Universitatea Oregon, care a participat la acest studiu, menţionează că cei care fac astfel de selecţii ale faptelor, fac acest lucru din cauza credinţelor religioase, politice sau chiar părerilor personale fixate în concepţiile acestora.
Concluzia se bazează pe o serie de interviuri şi a fost prezentată la un simpozion care face parte din convenţia anuală Personality and Social Psychology din San Antonio. Scopul a fost aflarea lucrurilor eronate în comunicare ştiinţifică în 2017 şi cum se poate remedia.
Rezultatele nu sunt finale, întrucât studiile nu au fost încă publicate într-o revistă de specialitate, dar acestea sugerează că o subliniere a dovezilor este insuficientă. Studiul mai menţionează şi că rădăcina acestor negări este că oamenii asociază concluziile ştiinţifice cu afilieri sociale sau politice. Aceasta nu a fost o mare problemă în trecut, întrucât oamenii, indiferent de ideologii şi credinţe, cădeau de acord asupra legitimităţii studiilor ştiinţifice. Dar acum, studiile ştiinţifice sunt folosite ca arme pentru supremaţia politică şi culturală, iar rezultatul, conform lui Dan Kahan (cercetător al acestui studiu), rezultatul este „un mediu contaminat al comunicării ştiinţifice”.
Cercetătorii consideră că cea mai bună metodă cu cei care neagă studiile este comunicarea: trebuie găsite punţi de legătură, adică discuţia să se înceapă de la lucrurile cu care şi aceştia sunt de acord.
Aceasta este o problemă spinoasă căreia nu i s-a acordat prea multă atenţie până acum, dar gravitatea subiectelor, precum încălzirea globală şi importanţa vaccinurilor cere ca acest fenomen să fie luat în considerare. Această negare a studiilor încetineşte elaborarea de soluţii care să contracareze problemele curente discutate de ştiinţă.
Sursa: Science Alert