Dumitru Vasescu, inventatorul uitat care a construit prima masina romaneasca



Aurel Persu si Dumitru Vasescu sunt doi romani despre care nu se povesteste nimic. Cel dintai a fost inventatorul primului autoturism aerodinamic cu rotile incastrate in caroserie, asa cum sunt toate masinile din ziua de azi. Singura mostenire a acestui mare inginer care a facut istorie este in muzeul Dimitrie Leonida din Bucuresti - autoturismul sau din aluminiu si cadru de lemn. Insa de Dumitru Vasescu, nici sa vrei, nu vei gasi multe informatii. Cu toate astea, el a fost in 1875, cu mult inainte ca Ford si Daimler sa cocheteze cu lumea auto, primul roman care a realizat o masina cu care s-a plimbat pe strazile din Paris.

Despre Dumitru Vasescu nu se cunosc multe amanunte. S-a nascut la Iasi in 1859 si a urmat scoala primara si cursurile Liceului Internat Iasi. Insa pentru ca dorea sa studieze ingineria, a plecat la Paris, in capitala Frantei, unde a inceput cursurile tehnice la "Ecole Centrale". Vasescu se angajeaza si reuseste sa castige primii bani, iar incepand cu 1875 pune bazele unui atelier pe strada Michelet. Aici isi propune sa construiasca un automobil care sa-l poata deplasa pe pamant sau cale ferata prin mijloace proprii.

Locomotive si tramvaie pe aburi existau deja. Nu insa si automobile care sa poata circula pe sosele. Chiar daca primul automobil despre care scrie istoria a fost realizat in 1770 de catre Cugnot. Acesta era insa doar un prototip care nu a circulat pe drumuri publice, ci doar in cadru restrans pe drumuri rurale. Dar odata cu inceputul dezvoltarii liniilor de cale ferata si implementarea locomotivelor pe aburi, pe la finele secolului al 19-lea, tot mai multi ingineri vedeau in motoarele pe aburi un viitor si pentru deplasarile pe asfalt.

Dumitru Vasescu insa a fost printre primii care a transpus schita in realitate. In 1880 reuseste sa finalizeze un automobil propulsat de un motor cu aburi. El iese pe strazile din Paris pentru probele de circulatie si reuseste sa capteze toata atentia trecatorilor, presa momentului find in extaz datorita acestei inventii care a trecut de la stadiu de utilaj agricol, asa cum se mai vazusera, la stadiul de masina pentru oras. In plus, spre deosebire de alte vehicule asemantoare care mergeau pe baza de apa sub presiune, iar ca si carburant, carbuni, automobilul lui Vasescu avea cateva trasaturi pe care le intalnim si astazi. Mai exact, jantele metalice cu anvelope de cauciuc. La acea data, in anii 1800, rotile erau din lemn, iar notiunea de anvelopa nu se cunostea deloc. Cu toate astea, el reuseste sa isi doteze agregatul pe puntea spate cu jante care aveau spite din otel si muchia din metal ceva mai moale, pe care statea anvelopa rigida de cauciuc.

Rotile din fata erau si ele metalice, cu anvelope rigide, iar sistemul de franare era compus din doua piese mecanice independente, care actionau rotile spate. Aranjamentul autoturismului era insa unul foarte modern, asa cum urmau sa fie fabricate dupa 1900, cu toate componentele in interiorul sasiului. Rezervorul de apa era localizat sub scaunul conducatorului, volanul de directie se afla pe partea dreapta a masinii, iar tevile si manometrele erau ascunse pentru un aspect cat mai curat.




Nu exista date despre viteza pe care o atinea primul automobil realizat de catre un roman, insa intr-un univers in care toata lumea mergea cu biciclete si carute, cu siguranta era o prezenta spectaculoasa. Din nefericire, nu exista nici poze despre care se poate spune cu certitudine ca arata exact masina lui Vasescu.

Automoblul lui Vasescu a putut fi admirat si in Bucuresti, loc in care s-a intors dupa terminarea studiilor. In 1906 el revine in Romania si ia cu el si automobilul despre care a scris toata Europa. Dupa ce face mai multe plimbari demonstrative, expune automobilul pe aburi la Scoala de Poduri si Sosele din Capitala, unde domnia sa era si profesor. 3 ani mai tarziu insa, pe 29 octombrie 1909, moare la Bucuresti la o varsta destul de timpurie, lasand in urma sa numai amintirea unui inventator pasionat si a unui inginer desavarsit.

Si, la fel cum automobilul sau a disparut in neant, fara sa se stie nimic in prezent de soarta sa, la fel si numele sau este din ce in ce mai rar pe buzele pasionatilor de viteza si autoturisme. Dar acestia nu isi dau seama ca pot aprecia cu desavarsire ce au acum numai privind la trecut si cunoscand istoria romaneasca in domeniu.