Cea mai distrugatoare avalansa din istoria Romaniei

00:23:00 by

Cea mai mare tragedie montană petrecută vreodată în Munţii Făgăraş a avut loc pe 17 aprilie 1977, ziua fatidică în care au pierit sub zăpadă 19 copii şi 4 adulţi, ieşiţi la schi pe o pârtie de lângă Bâlea Lac. 

. Era ultima zi de tabără a elevilor unui liceu din Sibiu, de care puştii sperau că se vor bucura din plin. Au ieşit pe pârtie împreună cu o parte dintre dascălii însoţitori şi câţiva dintre turiştii veniţi să schieze la Bâlea. Nici n-au apucat să bătătorească locul, că s-a şi declanşat infernul. Zăpada a început deodată s-o ia la vale, măturând tot ce era pe pârtie. 

„Pe partea aceea de munte, niciodată nu cursese o avalanşă. Zăpada pusă în mişcare era atât de mare, încât  pur şi simplu a trecut peste stânca uriaşă, ce părea că ar îngrădi orice astfel de posibilitate. Valul alb, coborât de pe versant i-a luat pur şi simplu pe bieţii copii şi pe cei care-i însoţeau şi i-a dus jos, la lac, unde pur şi simplu, i-a îngropat. 

Era printre ei şi un inginer. Venise acolo cu nevasta şi cu cei doi copii. Soţia şi cei mici nu ieşiseră la schi. Stăteau şi-l priveau cum coboară. <>, tocmai le-arătase femeia prin geamul cabanei, care dădea spre pârtie. În clipa următoare, sub privirile lor năucite, bărbatul a fost luat de avalanşă. Ţipete de groază au răsunat peste albul rece ce s-a aşezat imediat împrejur, când zăpaza s-a oprit încleştată, cu toţi cei pe care îi prinsese sub ea”, povesteşte, pentru Adevărul, dr. Traian Dumitrescu (80) de ani, unul dintre salvatorii montani care au participat, în aceeaşi zi, la recuperarea victimelor şi, totodată, omul care a pus, alături de alţi câţiva temerari, bazele Salvamont Argeş. 

"Nu ştiai unde să-i cauţi" 

23 de oameni au dispărut sub zăpadă. Niciunul dintre cei luaţi de avalanşă n-a supravieţuit. „Cei care au avut norocul să nu se afle pe pârtie se uitau neputincioşi la uriaşa masă de zăpadă abia liniştită care înghiţise tot ce mai devreme chicotea de viaţă. Era un câmp alb neted, neted. Nu ştiai unde să-i cauţi, fiindcă atunci când i-a surprins avalanşa, nu erau grupaţi. Unii urcau, alţii coborau, când a venit versantul ăla de zăpadă peste ei.



 Până au ajuns echipele de căutare a durat ceva. Vă daţi seama că pe vremea aceea nu erau telefoane mobile, ca acum. Noi aveam nişte staţii cât cărămizile, care mergeau cu baterii, dar nici alea nu ţineau mai mult de trei minute. De la Salvamont Argeş am pornit spre Bâlea trei salvamontişti. Am ajuns cu o salvare până dincolo de Piscul Negru şi de acolo, am luat-o pe picior. Am ajuns imediat după colegii de la Sibiu, care aveau cu ei şi un tip cu trei câini de vânătoare, nu de avalanşă, că pe vremea aceea nu erau echipaje canine pentru astfel de situaţii", mai spune dr. Traian Dumitrescu. 

Părinţii elevilor au ajuns şi ei până aproape de locul tragediei. N-au fost lăsaţi să treacă de Bâlea Cascadă. Au rămas jos, să aştepte, cu speranţa că nu copiii lor au fost înghiţiţi de zăpadă. "Înţepam, din loc, în loc, zăpada, ca să dăm de ei" Sus, salvatorii nu-şi mai făceau iluzii să mai găsească supravieţuitori. Ci doar să scoată la suprafaţă toate trupurile celor dispăruţi. Multe dintre victime au fost găsite în perimetrul lacului, prinse ca într-o copcă.

 „Avalanşa puternică venită de pe versant a făcut ca gheaţa lacului să se spargă sub greutatea zăpezii, iar trupurile victimelor să se afunde. Căutarile au fost cu atât mai grele”, explică Ion Sănduloiu, şeful Salvamont Argeş. 

„Noi aveam sonde de 6 metri. Înţepam, din loc, în loc, zăpada, ca să dăm de ei. Şi din loc, în loc, simţeam moale şi stiam că a acolo e trupul vreunuia dintre săracii de ei”, povesteşte dr. Traian Dumitrescu. La căutări au participat şi două companii de soldaţi. Abia în seara zilei ce a urmat catastrofei, rând pe rând, morţii au fost coborâţi cu telecabina. Jos îi aşteptau rudele.

 „A fost cea mai mare tragedie montană petrecută vreodată în România. Şi a fost cu atât mai teribilă cu cât vorbim de anul 1977, an în care, cu o lună mai devreme, în martie, avusese loc cutremurul devastator care a zguduit întreaga ţară. La vremea aceea, lumea nu ştia foarte multe despre avalanşe. Pe 17 aprilie, în ziua tragediei era ceaţă. Cu o seară înainte, ninsese. Zăpada mare şi grea căzută noaptea prezenta pericol. Deci erau premise serioase de avalanşă", spune Ion Sănduloiu.

 România, locul 9 la numărul de morţi în avalanşă 

Recent a fost finalizată o statistică generală pentru ţările care sunt membre în ICAR (International Comission for Alpine Rescue), statistică în care România figurează pe locul 9 la numărul de morţi în avalanşă, cu 2,78 decese/sezon. Iar statistica se referă la perioada 1983-2015, astfel încât nu ia în calcul şi tragedia la Bâlea Lac, din aprilie 1977, care ar fi contribuit serios la creşterea valorii medii. 

În afara acelui cumplit sezon, numărul maxim de morţi în avalanşă din ţara noastră a fost de câte nouă, în două sezoane diferite. 

Conducerea Salvamont Argeş spune că în ultimii ani, a scăzut mult nivelul de alertă personală în ceea ce priveşte pericolul reprezentat de dinamizarea zăpezii. "În principiu, 6-7 ani reprezintă perioada în care se formează un montaniard sau alpinist, astfel încât în acest interval a apărut o generaţie de oameni de munte care nu au nici cea mai mică idee despre ce înseamnă iernile în Carpaţi! 

Turiştii, alpiniştii şi schiorii au impresia că pot face lucruri pentru care, altminteri, ar fi trebuit aşteptate condiţiile necesare, în special la schiul off-slope in Făgăraş, nu la cel de pârtie. Şi unii chiar s-au descurcat, pentru că în sezonul 2014-2015 au fost şase avalanşe, cu 17 schiori implicaţi, supravieţuind toţi. Dar masa de zăpadă era mult sub normal în oricare dintre momente, considerând normale iernile anilor '80 si '90. Din fericire, a crescut şi nivelul de pregătire în autosalvare, schiorii de free-ride având în mare parte kitul de avalanşă, pe care ştiu să îl folosească, mulţi fiind dotaţi şi cu rucsaci cu airbag. Trebuie însă conştientizat faptul că toate acestea, coroborate cu emiterea şi consultarea buletinului de risc de avalanşă, doar cresc şansele, nu sunt soluţii care să garanteze supravieţuirea!", arată şeful Salvamont Argeş.

adevarul.ro

Istorie Online

Incredibil.Online

Știri pe Turte