Misterele picturilor din manastirile bucovinene


  

 
Cum este posibil ca o tencuială zugrăvită cu meșteșug primitiv să reziste 450 de ani, fără nicio îmbunătățire de-a lungul timpului, când construcțiile de astăzi, cu toată tehnica avansată, trebuie zugrăvite după câțiva ani?
 
Este vorba despre mănăstire Humorului. A fost clădită din piatră de râu, legată cu mortar de var și nisip. În anul 1532 s-a dat prima tencuială. Pentru ca să se poată ține slujba, tencuiala a fost zugrăvită cu pătrățele roșii și alb, imitație de pietre și cărămidă. Apoi au venit meșterii zugravi, ale căror picturi rezistă și azi. Au dat o nouă tencuială din var amestecată cu câlți.

Longevitatea picturilor a ținut de meșteșugul zugravilor de a pune culorile pe această tencuială. Sfinții trebuiau pictați când zidul era încă umezit. Dacă ar fi zăbovit cu pictura, culorile s-ar fi transformat în praf.


Meșterii își împărțeau zidurile bisericii în suprafețe mici, cât să le termine într-o singură zi.  La mănăstirea Humorului predomină albul și roșul, dar a fost utilizat și albastrul. Este același albastru utilizat la Voroneț.

Piatra era sfărmată până ajungea praf și prin amestec cu o substanță organică, care nu a fost identificată devenea celebrul albastru.

Albastrul de Voroneț a rezistat capriciilor vremii. O cronică de pe vremea lui Ștefan cel Mare descrie faptul că o cantitate mare de țuică se punea în acel amestec pentru a se obține un albastru pur. Testele de laborator au confirmat prezența acestei băuturi în pigmenți. La baza albastrului de Voroneț stă azuritul, o piatră albastră care se găsește în China, Africa și Franța.




Un alt mister care ține de mănăstirile bucovinene este cel legat de modul în care sunt redate personajele biblice. Toate sunt îmbrăcate în haine specifice portului local și au îndeletniciri tradiționale.

La mănăstirea Arbore, Adam împinge plugul și Eva toarce din fus. La Voroneț apar înfățișate cele 12 zodii, desenate pe un pergament ținut în mâini de îngeri.

Este greu de înțeles îmbinarea dintre astrologie și îngeri, în condițiile în care se știe că biserica nu a recunoscut astrologia.

La mănăstirea Sucevița, misterul este și mai mare. Au fost pictați Sofocle, Aristotel, Pitagora, Platon, reprezentanți ai unei religii păgâne.

Mănăstirile bucovinene au misterele lor legate de culoare, reprezentare și simbol. Biserica ortodoxă română nu a prezentat un punct de vedere cu privire la aspectele prezentate mai sus. Dincolo de culoare, întâlnim simboluri păgâne, astrologie și neconformism în reprezentarea sfinților.