Sfinxul din Bucegi este un simbol al României. Sfinxul are aceeași înălțime cu cea a Sfinxului din Gizeh. Nu știm dacă este o coincidență. Privirea sa este îndreptată spre locul în care echinoxurile se desenează pe cer, iar conturul cel mai clar îl dobândește în 21 noiembrie, când apune soarele.
Despre Sfinxul din Egipt știm că a fost făcut de mâna omului. Despre cel din România, specialiștii se feresc să facă afirmații.
Omul de știință Daniel Ruzo, a venit în România, în anul 1968. Văzuse într-o fotografie Sfinxul și a fost fascinat de faptul că acesta semăna foarte mult cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat într-o stâncă de pe podișul Marcahuasi din Peru.
Pe de altă parte, istoricul Nicolae Densusianu a susținut că egiptenii au plecat din Carpați, trecând prin Grecia, Asia Mică și Liban, până pe malurile Nilului, ducând cu ei zestrea pelasgă.
Dacă acceptăm că Sfinxul și Babele sunt creații ale naturii, înseamnă că aceasta și-a depășit limitele. S-a pus întrebarea dacă Babele sunt niște altare ciclopice?
Se spune că la poalele Sfinxului se practicau ritualuri, se făceau inițieri și sacrificii. Nemurirea era la ea acasă.
Sfinxul din Bucegi nu este singurul din țara noastră. Există și un Sfinx bănățean, de la Topleț, undeva pe malul râului Cerna. Un alt Sfinx este în Brotocei, Munții Ciucașului, iar altul pe valea râului Teleajen.
Mai avem un munte care se numește Omu. Este omul atât de puternic încât acest munte să-i poarte numele? Soția regelui Carol, Carmen Sylva, scria că numele de omu este abstract și tulburător. Se spune că o dată pe an, la asfințit de noiembrie, una din stâncile din apropierea vârfului își lasă umbra pe platou.
Profilul stâncii desenează o imagine umană, care i-a dat numele omul. Alții susțin că pe Vârful Omu a existat un altar închinat unui mare zeu, Saturn, zeul timpului, cunoscut la noi sub numele de Zamolxe. Unii numesc stânca cea mai înaltă de pe Vârful Omu, Tronul lui Zamolxe.
Alții susţin că omu este un cuvânt vechi care îl desemnează pe zeul primordial. Este adevărat, un Monte Omu există și în Sardinia.
Vârful Omu este centrul întregului arc de culmi care alcătuiesc Bucegii. Cu toate acestea, el nu poate fi văzut tot timpul, ci doar din anumite puncte. Este un munte tainic, un munte ascuns.
De pe Vârful Omu se pot vedea Dunărea, Bucureștiul, Buzăul, toată Transilvania. Unii susțin că Omu este un munte vrăjit, cu o energie foarte puternică, în măruntaiele căruia sunt strânse comori.
S-a afirmat, pe baza măsurătorilor radiestezice, că există o poartă de intrare într-o rețea subterană sub Omu. Această poartă ar fi pe undeva pe Valea Obâșiei Ialomiței, într-un loc dominat de o stâncă numită Biserica Trăsnită.
Vasile Lovinescu scria în Dacia Hiperboreană, că muntele Omu este traversat de o grotă imensă, care este una dintre cele mai mari din lume, în sensul că nu i s-a dat de capăt, fiind explorată doar vreo 20 de kilometri.