Spioanele române au fost frumoase, inteligente, curajoase, intrigante şi iubitoare de putere. Aşa le aminteşte istoria pe româncele celebre care au activat în serviciile secrete şi au avut un cuvânt important de spus în momente cruciale pentru ţară.
Unele au rămas în istorie mai multe pentru activitatea din lumina reflectoarelor şi mai puţin pentru cea din spatele scenei. Altele sunt recunoascute în documente oficiale drept cele mai importante spioane ale secolului trecut. Maria Tănase, Elena Constantinescu alias Helen O Brien, Veturia Goga şi Vera Atkins sunt cele mai cunoscute spioane românce, unele în acte, altele doar bănuite de aşa ceva.
Elena Constantinescu a făcut carieră în spionaj departe de România şi sub alt nume şi este astăzi mai puţin cunoscută în ţara de origine. În Marea Britanie, Helen O’Brien a rămas o celebritate.
Helen O’Brien, spioană pentru MI 5 şi MI 6, a fost românca Elena Constantinescu, o blondă fermecătoare care a trăit o viaţă demnă de un scenariu de film. Fiica unui mare proprietar de imobile din Bucureşti şi a unei ducese rusoaice de origine germană, Elena s-a născut la Bucureşti, pe 14 decembrie 1925. Şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa în Capitală, fiind fascinată, după cum a mărturisit în memorii, de cluburile de noapte din Bucureşti. A visat de mică să aibă şi ea o astfel de afacere. Despre tinereţea Elenei Constantinescu se spune că a fost una care a stat sub semnul aventurii. A învăţat călărie de la prizonieri cazaci, a luat cursuri de pilotaj de la un locotenent neamţ.
S-a căsătorit foarte devreme, în 1946, cu un ofiţer aviator, Kenneth Archer. A rămas văduvă după numai o lună de căsătorie. Moartea lui Kenneth Archer a fost una controversată. El a fost împuşcat în timp ce se afla la braţul soţiei, de un soldat englez care a tras prin uşă, crezând că de partea cealaltă se află un rus.Părinţii soţului au acuzat-o că n-ar fi fost străină de uciderea lui Kenneth. Tatăl lui Kenneth a denunţat-o chiar la Scotland Yard, acuzând-o de implicare în uciderea fiului său. A fost nevoită să părăsească România, după ce comuniştii au acuzat-o că ar avea legături cu armata britanică. Elena a vrut să plece la socrii, însă aceştia nu au acceptat-o.
Patroană de club la Londra
La Londra a lucrat ca vânzătoare de ţigări, apoi a s-a angajat ca animatoare şi dansatoare într-un local. A ajuns hostess într-un club de noapte din cartierul londonez Soho. Proprietarul Jimmy O’Brien s-a îndrăgostit nebuneşte de frumoasa româncă şi a luat-o de nevastă. Blonda şi-a văzut astfel visul din copilărie, devenind patroană de club. În 1953, la cinci ani de la căsătorie, Elena Constantinescu, devenită între timp Helen O’Brien, şi soţul ei au deschis celebrul club Eve’s.
Clubul a ajuns unul dintre cele mai celebre localuri de lux din Londra. Scandalurile sexuale, intrigile de spionaj din Eve’s au tinut multă vreme prima pagină a ziarelor londoneze. Clubul Eve’s a fost locul preferat al politicienilor, oficialităţilor londoneze, vedetelor de cinema, dar şi al ofiţerilor de contrainformaţii britanici. Angajatele româncei erau 35 de tinere frumoase, instruite să danseze în faţa clienţilor, dar să şi facă conversaţie în aşa fel încât să afle lucruri ”interesante” de la domnii importanţi.
Despre Helen O’Brien s-a spus că ar fi jucat, la Clubul Eve’s , rolul lui Bogard din filmul ”Casablanca”. Lawrence Dunne, judecătorul-şef al Londrei în perioada de vârf a clubului a exclamat, văzând lista de clienţi ai clubului: „Eva, aici pare să fie un departament al Ministerului de Externe şi al Parlamentului!”.
Clubul Eve’s, cuib de spioni
Cotidianul Daily Mail a publicat o lista cu membrii de la Clubul Eve. Listă cuprindea numele a 9 maharadjahi, 2 sultani, 12 ambasadori, 30 de ataşaţi de ambasadă, 70 de britanici cu titluri nobiliare, mulţi parlamentari sau foarte mulţi înalţi demnitari. Printre membrii clubului s-a numărat John Profumo. Înaltul demnitar englez a fost implicat în scandal sexual celebru în epocă, cunoscut sub denimirea de ,„Afacerea Profumo”. John Profumo s-a încurcat cu o angajată a clubului lui Helen, care era şi amantă a unui agent KGB.
Nume celebre de agenţi, precum Rajkov, au apărut pe liste ale membrilor clubului româncei. În 1958, Helen a fost contactată de un ofiţer român de contrainformaţii român, care lucra sub acoperire ca diplomat la ambasada Republicii Populare Române din Londra. Acesta i-a propus să lucreze ca spion şi i-a promis că, în schimbul serviciilor ei, îi va aduce părinţii la Londra. Pentru că ura comuniştii, Helea a refuzat. A primit însă o ofertă similară de MI5, pe care a acceptat-o. Românca a lucrat pentru MI5 şi MI6, Serviciul de Informaţii Externe Britanic şi a oferit infromaţiile pe care le obţineau animatoarele ei de la oamenii importanţi care îi frecventau clubul.
De numele lui Helen şi al clubului ei se leagă scandaluri de răsunet din Londra. În 1957, doi membri ai Partidului Conservator din Marea Britanie ajung să-şi dea demisia după ce s-a aflat că au avut relaţii intime cu animatoarele româncei. Într-un alt scandal, cunoscut sub numele de ” Oz”, 400 de ofiţeri de poliţie, printre care şi şeful Scotland Yard-ului Kenneth Drury au fost destituiţi tot sub acuzaţii de prostituţie în care erau implicate angajatele de la clubul lui Helen.
Clubul lui Helen a funcţionat aproape patru decenii. După ce şi-au închis afacerea în 1992, Helen şi soţul ei s-au retras în Franţa. In 1994, Jimmy O'Brien a murit. Helen a revenit în România în 1990. Helen O’Brien, fostă Elena Constantinescu, s-a stins din viaţă la vârsta de 79 de ani, în 2005
Spioana Maria Tănase
În cazul frumoasei cântăreţe Maria Tănase, primele acuzaţii de spionaj au venit pe fondul unei poveşti amoroase. La sfârşitul anilor `30, când Maria Tănase cunoscuse deja cele mai înalte culmi ale succesului şi era un nume cunoscut de toţi români, a trăit o iubire scurtă cu un personaj controversat, Maurice Negre. Pe jurnalistul francez Maurice Negre l-a cunoscut pe vremea când cânta la restaurantul Capşa. S-a lăsat sedusă de misteriosul bărbat înalt şi frumos şi o vreme au fost un cuplu celebru al Bucureştiului.
Când Maurice Negre a fost arestat sub acuzaţia de spionaj şi condamnat la 10 ani de închisoare, fiind încarcerat la Aiud, Maria Tănase a făcut tot posibilul să-l scape. Se spune că, din dragoste pentru Maurice, şi-a vândut toate bijuteriile şi blănurile, ca să facă rost de banii necesari pentru a-l scoate din închisoare. S-a speculat că, în schimbul eliberării iubitului, Maria ar fi acceptat chiar să joace rolul de spion.
După ce a fost eliberat, Maurice s-a întors în Franţa şi relaţia de amor s-a sfârşit. După Al Doilea Război Mondial, jurnalistul pe care Maria îl iubise şi pentru care îşi vânduse averile a ajuns director la Agenţia France Presse. Peste ani, persecutată de regimul din ţară, Maria i-a scris lui Maurice şi i-a cerut să o ajute. Scrisorile ei au rămas fără răspuns. Chiar şi după ce relaţia cu jurnalistul francez s-a încheiat, asupra Mariei au continat să planeze suspiciuni de spionaj.
Acuzaţii de spionaj
În 1940, când cel de-Al Doilea Război Mondial izbucnise deja, Maria Tănase a făcut un turneu în Turcia. Celebra cântăreaţă a avut ocazia să cânte în faţa preşedintelui ţării de la acea vreme, Iamet Inonu. Vizita cântăreţei în capitala Turciei, loc de întâlnire al agenţilor secreţi, a sporit suspiciunea că aceasta ar fi colaborat cu serviciile secrete.
Se spune că, după întoarcerea în ţară, a fost recrutată de serviciul secret al armatei germane Abwehr, dar artista ar fi refuzat. În 1940, după întoarcerea din Turcia, Maria Tănase, a fost arestată pentru spionaj şi acuzată că a lucrat în favoarea britanicilor. Probele împotriva ei n-a fost suficiente şi autorităţile au eliberat-o.
Citeste si :
Citeste si :
Moruzov, cel mai mare spion roman
Iubita şefului Serviciului Special de Informaţii
După ce a apărut într-un pictorial nud în care juca şah, Maria Tănase a început să fie persecutată de poliţia legionară din ţară. I s-au distrus matriţele de la casele de discuri, casa i-a fost devastată, iar discurile sparte. Cântăreaţa a fost nevoită să-şi părăsească locuinţa din Bucureşti şi să revină în mahalaua în care a copilărit. A fost ajutată de Eugen Cristescu, cel care se afla la şefia Serviciului Special de informaţii. Şeful serviciului i-a devenit iubit. Când în 1943 ajunge din nou la Ankara pentru un concert, s-a spus că de fapt deplasarea ei ar fi avut alt scop şi că Cristescu ar fi trimis-o să ia contact cu serviciile speciale aliate, la Istanbul.
Maria Tănase şi „Autonomus”
În perioada petrecută în Turcia a fost des văzută în compania unui personaj cunoscut serviciilor secrete, Alfred de Chastelain, care era la acea vreme rezidentul spionajului britanic în România. Doi ani mai târziu, în decembrie 1943, Alfred de Chastelain a fost paraşutat, alături de ofiţerii britanici Ivor Porter şi Silviu Metianu, pe teritoriul României, în comuna teleormăneană Plosca. Acţiunea s-a numit „Autonomus”. Serviciul Special de Informaţii român avea informaţii despre venirea lor, dar, pentru că aflaseră şi nemţii, au fost nevoiţi să însceneze o arestare pentru protecţie. Cei trei spioni a fost arestaţi şi luaţi în grijă de Serviciul Secret de Informaţii. În celebra acţiune, rolul Mariei Tănase ar fi fost unul de agent de legătură şi influenţă.
Celebra cântăreaţă a jucat un rol important în Al Doilea Război Mondial, despre ea spunându-se că a fost un om de legătură între români şi britanici care au conlucrat pentru scoaterea României din alianţa cu Germania. După război, Maria Tănase a intrat în vizorul autorităţile sovietice. A fost filată de Securitate ani buni. În acelaşi timp, Securitatea a încercat să o coopteze pentru a colabora cu noul regim. Maria ar fi refuzat însă orice colaborare cu securiştii.
Veturia Goga, ”privighetoarea lui Hitler”
Soţiei lui Goga i s-a spus ”Privighetoarea lui Hitler” sau ”Muza lui Antonescu”. Veturia Goga rămâne una dintre cele mai cunoscute spioane românce ale secolului trecut şi se spune chiar că figura sa a inspirat personajul Moneypenny din seria James Bond A fost recrutată în 1914 ca agent secret al Berlinului. S-a spus chiar că mariajul cu Goga, personaj politic important al vremurilor, ar fi făcut parte din plan. Acuzaţiile de spionaj au venit după moartea poetului. Pentru faptul că a reuşit să salveze domeniul de la Ciucea de toate dictaturile care s-au perindat la puterea ţării şi pentru relaţiile controversate avute cu mari personalităţi ale vremii, Veturiei i s-a spus "Privighetoarea lui Carol II",” Eminenţa cenuşie”, ”Marea Doamnă a dictaturii antonesciene”.
Strănepotul lui Goga, scriitorul Mircea Goga, a descris-o pe Veturia drept o femeie malefică şi periculoasă în cartea numită “Privighetoarea lui Hitler”. „Căsătoria Veturiei cu Octavian Goga n-a fost pentru ea altceva decât îndeplinirea unei misiuni încredinţate ei de către Serviciile Secrete germane, a căror agentă recrutată încă din 1914 a fost, la Bayreuth“, scrie Mircea Goga, strănepotul lui Octavian Goga.
Despre Veturia, strănepotul lui Goga spune că ar fi fost spioana lui Hitler, că şi-ar fi trădat nu doar ţara, ba chiar şi soţul, acuzând-o că n-ar fi fost străină de moartea acestuia. ”Capetele încoronate ale Europei, marii bărbaţi de stat ai lumii s-au înclinat în faţa ei, iar uşile palatelor, castelelor şi ale Consiliilor de Stat s-au deschis larg la intrările-i triumfale. A întâlnit, cunoscut şi s-a împrietenit cu cele mai mari spirite ale secolului XX. Ar fi putut să urce în lumină, dar a preferat să uneltească în umbră. A trădat doi soţi şi o ţară, iar, apoi, pe rând, puterile străine, în a căror soldă s-a aflat, Germania şi Anglia, şi cu siguranţă ar fi trădat-o şi pe cea de-a treia, Uniunea Sovietică, al cărei agent devenise după 1944, dacă ar fi venit înainte de 1979 americanii”, mai spune strănepotul lui Goga.
Vera Atkins, spion important în cel de-al doilea Război Mondial
Vera Atkins s-a născut la Galaţi, într-o familie evreiască influentă. A fost singura fiică a lui Max Rosenberg, un evreu venit din Africa de Sud în România, în 1904, cu afaceri. Vera a fost trimisă la studii la şcoli private din Franţa, Anglia şi Elveţia. După moartea afaceristului, Vera a emigrat împreună cu mama ei în Anglia şi mai apoi s-a stabilit în Franţa, unde a studiat la Sorbona. Se spune că primele contacte cu agenţia de spionaj britanic le-a avut în timpul Primului Război Mondial, când încă se afla în România.
În al Doilea Război Mondial a fost angajata serviciului SOE -Special Operations Executive- din Franţa. Vera a avut statutul de ofiţer de informaţii, iar rolul ei a fost să organizeze rezistenţa pe teritoriile ocupate de nazişti. A fost implicată în acţiuni de anvergură printre care s-a aflat şi misiunea de salvarea a mii de evrei din Europa în timpul războiului.
După război, a activat o vreme în Germania unde a investigat cazul dispariţiei a 118 agenţi britanici care nu s-au mai întors în Anglia după terminarea conflagraţiei. S-a retras din activitate în 1947 şi s-a stabilit în Winchelsea, Sussex din Anglia. Meritele ei au fost recunoscute în Franţa şi Anglia. În 1998, Francois Mitterand i-a acordat legiunea de onoare, în semn de recunoaştere pentru aportul adus la eliberarea Franţei. A murit la data de 24 iunie 2000, la vâsta de 92 de ani.
adevarul.ro