În respectabila familie nobiliară Báthory, care a dat mulţi principi ai Transilvaniei, se năştea în 1594 Anna Báthory. Despre ea se spune că ar fi fost o femeie foarte frumoasă, iar legendele zic că nobila ar fi fost pasionată de magia neagră şi ar fi fost denumită „femeia-vampir“ şi „târfa criminală a diavolului“. Tot ea a fost acuzată de relaţii incestuoase cu principele Transilvaniei.
Printre frumuseţile Clujului din perioada când Transilvania era principat se numără şi Anna Báthory (1594-1636), soră a principelui Gabriel Báthory. Deşi nu s-a păstrat nicio imagine a acestei doamne de viţă nobilă, istoricii spun că era o femeie foarte frumoasă şi că asupra ei au planat numeroase acuze. Să fi fost adevărate? Anna Báthory se înrudea cu sângeroasa Elisabeta Báthory.
Erau verişoare şi legenda zice că ar fi avut un lucru în comun: se îmbăiau în sângele virginelor. Însă Anna nu ar fi mers chiar atât de departe ca ruda ei, care a rămas în istorie drept una dintre cele mai crude femei din istorie.
Anna Báthory s-a căsătorit la Cluj în 1608 cu Dionisie Banffy de Lasonc care a murit patru ani mai târziu, în 1612. Au locuit în centrul oraşului în casa Filstich, una din cele mai opulente şi râvnite clădiri ale oraşului.
Clădirea a găzduit, în perioada ei de glorie, consilieri şi ofiţeri imperiali şi aristocraţi transilvăneni. În 1613 se recăsătoreşte cu Sigismund Josika.
AMANTA FRATELUI
Însă Anna a fost acuzată nu doar de vrăjitorie, modalitate prin care era acuzată că şi-ar fi ucis primul soţ, dar şi că ar fi fost amanta fratelui ei, principele Gabriel Báthory (foto stânga jos, credit foto: wikipedia.org), despre care se ştia că era un mare iubitor de femei.
Istoricii spun că Anna ar fi fost atrasă de magia neagră şi că făcea baie în sângele tinerelor virgine ca să-şi menţină frumuseţea. Faima ei ar fi fost depăşită doar de verişoara sa, Elisabeta Bathory.
Gabriel Bethlen, un alt principe al Transilvaniei, dintr-o familie cu tradiţie în regiune, ar fi denumit-o „târfa criminală a diavolului“ şi ar fi început un proces împotriva ei, potrivit citynews.ro. Presupusele practici vrăjitoreşti i-ar fi adus şi denumirile de „femeia-vampir“ sau „târfa însângerată a diavolului“, susţine clujeanul.ro. Istoricul Tudor Sălăgean spune că Anna a fost cercetată timp de 7 ani, în trei procese de vrăjitorie, încheiate prin condamnarea ei în exil şi consficarea integrală a averii, în 1621.
Familia Báthory avea reşedinţa principală la Alba Iulia, dar avea case şi proprietăţi la Cluj şi în toată regiunea Transilvaniei.
Familia Báthory a jucat un rol esenţial în istoria medievală târzie a Regatului Ungariei şi a Principatului Transilvaniei.
Báthory (în poloneză Bathory) a fost o familie nobiliară ungară de origine germană sau – potrivit unor cronicari, ca Símon de Kéza – chiar suedeză Gutkeled (Gut -Keled sau Cledgut), conform unei lucrări de licenţă semnate de Sergiu Oltean şi coordonată de universitarul Radu Mârza de la UBB. Potrivit aceleiaşi surse, legenda plasează originile Bathoreştilor în anul 900 (precedând clanul Gutkeled), când un luptător credincios, pe nume Vitus, s-a luptat cu un dragon, a ucis monstrul şi ca răsplată a primit un castel.
În semn de recunoştinţă, oamenii i-au oferit numele de Bathory, care însemna “erou”, “om bun”. În maghiară, cuvântul “bator” înseamnă „curajos“. Stema familiei a fost concepută în legătură cu această legendă: trei dinţi plasaţi orizontal care reprezintă un dragon muşcându-şi coada.
adevarul.ro