Caviar, morun de Dunăre, vin de Drăgăşani şi şampanie Rhein Extra au fost doar câteva dintre delicatesele servite la meniul încoronării regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, în 1922, la Alba-Iulia
Pe 15 octombrie 1922, regele Ferdinand şi regina Maria au fost încoronaţi la Alba Iulia, eveniment care a consfinţit statul român în forma sa de după Marea Unire din 1918 şi statutul lui Ferdinand de rege al României Mari.
Evenimentul a fost unul fastuos şi la el au participat, potrivit istoricilor, aproximativ 80.000 de oameni, printre care membri ai Caselor Regale din Europa şi oficiali diplomatici: primul ministru I. I. C. Brătianu, însoţit de membrii guvernului, familiile regale din Grecia şi Iugoslavia, mareşalul Foch, generalul Bethelot, reprezentanţi civili şi militari ai Aliaţilor etc.
Serbările s-au întins pe parcursul a trei zile, iar cele mai importante momente s-au desfăşurat la Alba Iulia -ceremonia în sine de încoronare, în Catedrala Reîntregirii Neamului - şi, a doua zi, la Bucureşti, prin întoarcerea suveranilor în capitală, cu o paradă pe sub Arcul de Triumf, în uralele unui popor entuziast.
Delicatesele din meniul încoronării
Chiar în prima zi a ceremoniilor, regele Ferdinand şi regina Maria au oferit la Alba Iulia un dineu regal, care a fost servit invitaţilor în Sala Unirii din Cetate. Aproximativ 400 de persoane au participat la masă, alături de Ferdinand şi Maria, în timp ce o altă parte din invitaţi şi presa au luat dineul la teatrul de atunci de la Alba Iulia.
Şi oamenii simpli, veniţi din toate provinciile româneşti, au fost poftiţi la o masă populară, cu friptură la proţap, fiind pregătite peste 30.000 de porţii de mâncare. Meniul detaliat al dejunului încoronării îl ştim şi astăzi, fiind păstrat în arhive.
Masa a început cu delicatese, caviar şi „oeufs brouillés forestiere“, adică ouă fierte „a la forestiere“, asezonate cu ciuperci de pădure sotate în unt, şuncă tăiată fin şi pătrunjel.
A continuat cu „esturgeon du Danube a la parissiene“, adică morun din Dunăre gătit în stil franţuzesc, file de vită în stil Dauphine şi sos remoulade.
Au urmat un aspic de foie gras (celebrul preparat de lux, din ficat de raţă) decorat „en belle-vue“ şi o salată de sezon.
La desert s-au servit parfait de praline, trufe de ciocolată, gofrete, bomboane, fructe şi cafea. Masa de inspiraţie franţuzească a compensat prin licori româneşti: vin de Drăgăşani, vin de Dealu Mare din 1907, şampanie Capşa Brut şi şampanie Rhein Extra. Coniacul a făcut excepţie, fiind Cointreau şi Martell.
Meniul a fost pregătit de Casa Capşa şi avizat de generalul Berthelot. „A fost o masă extraordinar de bine organizată, serviciul foarte prompt şi mâncarea excelentă. Nu a durat mai mult de o oră şi jumătate, ceea ce este un lucru remarcabil, dacă se are în vedere că erau cam 400 de persoane“, a notat regina Maria în memoriile sale despre dejunul încoronării.
Rhein Extra se mai produce şi astăzi, după aceeşi reţetă
Rhein Extra, vinul spumant servit la meniul încoronării, se mai produce şi astăzi, după aceeaşi reţetă la Cramele Rhein&Cie Azuga. În această cramă se produce vin spumant, după metoda tradiţională, champenoise, adică fermentarea vinului în sticle, încă din 1892.
Rhein Extra este şi cea mai veche marcă românească de vin spumant, premiată internaţional şi cea mai renumită între cele două războaie mondiale. În respectiva perioadă, spumantul Rhein era privit ca „singura marcă superioară, indigenă şi naturală“, fiind produs după sistemul francez al şampaniei.
Cramele sunt furnizor al Casei Regale încă din 1920, explicându-se astfel prezenţa spumantului în meniul încoronării. În 2006, după o pauză cauzată de naţionalizare şi comunism, cramele au redevenit furnizor al Casei Regale, iar cu acea ocazie a fost recreat şi meniul încoronării din 1922. Acelaşi meniu a fost pregătit şi la Cotroceni, la o expoziţie de meniuri regale, în 2009.