Secretele femeilor dace. Romani torturati de preotese.

23:20:00 by

Columna lui Traian oferă detalii importante despre modul de viaţă, înfăţişarea şi portul femeilor dace. Tinerele dace au fost ilustrate ca personaje graţioase, ataşate de familie şi de copii, însă unele ipostaze în care apar au creat numeroase controverse. Unul dintre cele mai ciudate episoade de pe Columna romană arată un grup de femei dace schingiuind în cel mai crud mod, prizonieri romani. 

 Cele mai reprezentative ilustrări ale femeilor dace, din Antichitate, pot fi admirate pe Columna lui Traian.

Spre deosebire de monumentul triumfal Tropaeum Traian din Adamclisi, ridicat în aceeaşi perioadă şi pe care sunt reprezentate femei din Dacia, Columna oferă detalii artistice mult mai bogate despre portul şi înfăţişarea strămoşilor noştri. 

„Columna Traiană prezintă deosebiri destul de mari, atât pentru trăsăturile feţei, cât şi în portul  părului şi în îmbrăcăminte, faţă de Monumentul de la Adamclissi. Columna înfrumuseţează şi idealizează, apropiind pe dace de tipul clasic sudic. Monumentul dimpotrivă e foarte realist şi redă şi pe femei în toată nemlădierea, sărăcia şi simplicitatea vieţii lor ţărăneşti: faţa expresivă, dar unghiulară şi masivă, părul pieptănat pe tâmple, cu cărare la mijloc şi strâns la spate, o cămaşă cu mâneci scurte şi o fustă peste ea, de la brâu în jos. Pe columnă, dimpotrivă, vedem tipuri feminine foarte frumoase, purtând încă şi o mantă bogat drapată peste haina lungă, stilizată clasic ca un lung hiton, bogat, iar pe cap un fel de testemel, care acoperă părul, înnodat la spate sub conciu”, relata Vasile Pârvan, în volumul Getica. 

Mai multe tablouri de pe Columna lui Traian ilustrează femeile dace în ipostaze cu totul neobişnuite. 

Misterul prinţesei dace 

Una dintre ele este scena XXX, în care a fost înfăţişat împăratul Traian şi doi dintre camarazii săi, asistând la urcarea unei tinere prizoniere pe o corabie de pe Dunăre.



 Tânăra cu înfăţişarea unei prinţese ţine un prunc la sân şi priveşte spre un grup de femei dace, rămase în urmă, în timp ce împăratul roman pare să îi acorde o atenţie deosebită. Episodul este bogat în semnificaţii, susţin cercetătorii, cei mai mulţi considerând că scena înfăţişează capturarea surorii lui Decebal de către romani. 

Istoricul Radu Vulpe descrie ostatica împăratului roman ca fiind o tânără graţioasă, asupra căreia sunt aţintite privirile mulţimii de femei, pe care soldaţii romani se străduiesc să le menţină în ordine. Însuşi împăratul îi acordă o atenţie deosebită, afirma  autorul volumului „Columna lui Traian” (2002 cIMeC – Institutul de Memorie Culturală). 

Potrivit istoricilor, scena este descrisă de Dio Cassius, autorul antic al Istoriei Romeane, lucrare în care a prezentat războaiele din teritoriile dacilor.

 „Traian cuceri munţii fortificaţi şi găsi între zidurile lor armele, maşinile de război şi steagul, care fuseseră mai înainte luate de la Fuscus. De aceea şi mai ales pentru că Maximus capturase în acelaşi timp şi pe sora lui Decebal, şi o cetate puternică, regele dac se arăta gata să consimtă la tot ceea ce i s-ar porunci, nu în intenţia de a se ţine de cuvânt, ci de a mai răsufla deocamdată“, informa Dio Cassius. 

Romani torturaţi de femei dace Scena XLV (45) de pe Columna lui Traian, în care este prezentată torturare prizonierilor romani de către femeile dace, prezintă un episod controversat potrivit unor istorici. 

Tabloul arată trei bărbaţi goi,cu mâinile legate la spate, în timp ce sunt torturaţi de cinci femei, care îi ard cu făclii. 



Radu Vulpe, autorul lucării „Columna lui Traian” afirmă că originea dacă a femeilor este evidenţiată prin costumul pe care îl poartă, întocmai ca în scena XXX. Unul dintre prizonieri este apucat de păr de o femeie, în timp ce alta îi arde spinarea cu o torţă. Un alt prizonier este înfăţişat în timp ce este ars cu torţa şi ameninţat cu un obiect de o altă femeie, iar al treilea a fost prezentat trântit la pământ şi ars pe umăr de o femeie care ţine făclia cu ambele mâini.

 Romanii schingiuiţi au figurile schimonosite de durere. Scena a stârnit controverse atât faţă de prezenţa ei pe columnă, cât şi privind interpretarea ei. Istoricii susţin că ostaşii romani ilustraţi în tablou sunt prizonieri luaţi de daci, în urma unor atacuri purtate de Decebal.

 „Prizonierii au fost daţi apoi pe mâna preoteselor unui cult sângeros, pentru a-i chinui ritual, înainte de a-i omorî potrivit tradiţiilor lor religioase, pe care le aveau şi vecinii lor traci, germani, sarmaţi. Ţestele soldaţilor romani ai lui Fuscus înfipte în pari pe zidurile cetăţii dace (scena XXV) confirmă obiceiul. Barbaria odioasă a scenei, menită să provoace indignarea privitorului roman în mult mai mare măsură decât să sugereze umilinţa înfrângerii, era totodată şi un mijloc indirect de a spori valoarea biruinţei lui Traian împotriva unui neam atât de aprig”, considera autorul volumului „Columna lui Traian” (2002 cIMeC – Institutul de Memorie Culturală).

 Un alt episod care vorbeşte despre modul de viaţă al familiilor dacilor este scena LXXVI (76) a Columnei lui Traian, ce înfăţişează întoarcerea la vetre a dacilor, refugiaţi în munţi în vreme de război. Acţiunea este plasată la poalele Sarmizegetusei. O femeie este portretizată purtând pe cap un coşuleţ cu un prunc înfăşat, iar o altă mamă ducând în braţe un prunc. În partea de jos a scenei, alte femei sunt ilustrate avân prunci în braţee sau ţinându-i aproape de ele semne ale ataşării de familie.