Nu uitati sa distribuiti materialele care va plac, contribuiti astfel la mentinerea in viata a acestui site. Va multumim !
O serie de credinte si superstitii publicate in revista de folclor „Sezatoarea“ arata cat de mare era simbolistica pasarilor, insectelor sau animalelor in viata locuitorilor din Moldova si Muntenia.
Credintele romanilor au fost o tema preferata a publicatia „Sezatoarea“, revista de folclor cu aparitie la sfarsit de secol XIX si inceput de secol XX. Intr-un numar al publicatiei din 1901, directorul Artur Gorovei face o sinteza a superstitiilor culese din judetele Suceava, Iasi, Tutova (Vaslui si o parte din Galati), Dolj si Teleorman.
„Multe din aceste superstitii vor fi fiind deja publicate chiar in «Sezatoarea», si le public iar, fiindca persoanele care mi le-au comunicat, le-au cules direct de la popor, in localitati diferite. Acesta e, pe de o parte, dovada ca, superstitiile acelea sint raspindite pretutindeni in poprul nostrum, si pe de alta, ca nu sint o inventie a culegatorului“, spune Artur Gorovei.
Cantecul cucului anunta cum iti va merge tot anul
Mare parte din credintele culse din satele Moldovei si Munteniei se leaga de relatia oamenilor cu animalele. Pasarile erau vestitoare de intamplari fericite, dar si semne rele. In aceasta categorie se inscrie cucul.
„Cind ti-a cintat cucul, in fata, are sa-ti mearga bine tot anul“, sau „Cind cucul cinta si noaptea, va fi an bun“, sunt doua dintre credintele care puneau pasarea solitara intr-o lumina buna in relatia cu omul.
Dar cantecul cucului putea fi si de rau augur: „Cind il auzi cucul intiia oara si vei fi bolnav, atunci bolnav vei fi toata vara“, sau „De vei auzi cucul intii pe nemancate, tot anul iti va merge rau“, ori „De vei auzi cucul intai pe nemincate, tot anul iti va merge rau“. Cel mai rau era „cind cinta cucul aproape de casa, atunci e semn de moarte“.
Pe de alta parte, o credinta des intalnita era aceea ca „trebuie sa te ingrijoresti ca sa ai bani in punga, cind o sa-ti cinte cucul, altfel nu ai sa ai bani peste an“.
Duala era si viziunea despre fluture („Fluture rosu de vei vedea intai primavara, e semn ca peste an vei fi sanatos, iar de vei vedea fluture galban, ai sa fii bolnavicios“) sau mielul („De vei vedea intai primavara mile alb, tot anul vei avea inima buna, iar de vei vedea negru, inima-ti va fi neagra“).
Cucuveaua si iepurele, vestitori de moarte
Ca si in zilele noastre, semnele rele erau anuntate de cucuvea. „Cind cinta cucuveica pe casa, va muri cineva din casa aceia“, sau „Cind cinta cucuveaua pe cosul casei, e rau de pustietate. Cica moare cineva din casa“. In urma cu 100 de ani, romanii stiau ca „nu-i bine sa ingini cucuveica cind cinta, c-apoi ai sa patesti ceva“.
Si blandul iepure era trecut in categoria animalelor care trebuie evitate:
„Epure de-ti esa inainte la drum, n-are sa-ti mearga bine“, sau „Cind iti iese inainte, ai sa prapadesti pe cineva“.
Despre randunici se spunea ca trebuie evitate, altfel aveai probleme grave de sanatate: „Cind pui mina pe rindunele, au sa te usture ochii si are sa ti se usuce mina“.
Cuiburile de randunele nu anuntau nimic bun („Cind face rindunica cuib sub strasina, ori inauntrul casei unde locuim, nu e semn bun, tot semn de pustietate“). Pe de alta parte, era interzis sa le distrugi: „Cuiburile de rindunele nu se strica, ca pe urma iti mor parintii si ele (rindunelele) isi pun foc pe casa“.
Intr-o situatie, vederea unui stol de randunele putea aduce noroc:
„Cind vezi intii rindunele, si vei sapa supt piciorul drept, ai sa gasesti parale“
Paianjenul, vietatea care te izbaveste de pacate
Conform inventarului de credinte si superstitii ale romanilor de la inceput de veac XX, paianjenul anunta vizitele.
„Cind se lasa paingan din pod in fata, au sa vie oaspeti“, sau „Cind se lasa paingani ziua de la strasina casei in jos, e semn ca-ti vor veni rudele“. O credinta ciudata era ca daca striveai un paianjen, urma sa fii iertat de Dumnezeu pentru un numar de pacate savarsite:
„Citi paianjeni vei omori, atitea pacate iti va ierta D-zeu“, sau „Cine omoara un paingan, ii iarta D-zeu septe pacate“.