Au Făcut Istoria


Misterioasele pesteri ale Romaniei

12:12:00 by

În România se află numeroase peşteri calcaroase, fiecare având o poveste aparte, de la peşteri în care se ascund morminte străvechi, până la minerale şi forme calcaroase stranii despre care se spune că sunt opera extratereştrilor 

  Peştera care ajunge în Buglaria  

 Peştera Limanu, de lângă Mangalia, este învăluită în mister, pentru că, deşi a fost descoperită în urmă cu mai mult timp, nu a fost niciodată explorată în totalitate. Specialiştii au stabilit în urma unor studii că peştera are 4.000 de metri de galerii, care s-ar întinde până în Bulgaria. Arheologii au descoperit că acest loc a fost adăpost pentru oameni în perioada neolitică. De asemenea, există anumite dovezi cu privire la prezenţa dacilor în peşteră.   

 Peştera lui Zamolxis din Polovragi   

 Peştera Polovragi sau a lui Zamolxis, zeul suprem al geto-dacilor, se află în judeţul Gorj, la 500 de metri de Mănăstirea Polovragi, pe un drum forestier ce urcă lin pe chei. Aflată între doi munţi, Peştera Polovragi este una dintre cele mai mari din România, având o lungime de aproape 10 kilometri, din care se pot vizita doar 600 de metri.   Peştera a fost tot timpul un refugiu al localnicilor, daci, vraci, călugări, fiecare având marcat un loc al său, în funcţie de cât de departe au ajuns în peşteră. Aici se află şi o colonie de lilieci care sunt protejaţi prin lege, iar iarna peştera este închisă pentru a nu tulbura hibernarea acestor mamifere.    Mai are şi numele alternativ de Peştere Pahomie, fiindcă în urmă cu sute de ani l-a adăpostit pe un călugăr pe nume Pahomie, care a desenat un desen înfricoşător la una dintre intrări, un schelet uriaş cu o coasă în mână, înfăţişând Moartea. 

  Peştera Urşilor din Munţii Apuseni 

  Peştera Urşilor se află în Munţii Apuseni şi mai este denumită şi peştera Uriaşilor. Se află lângă localitatea Chişcău din Bihor. Măsoară aproximativ 1500 de metri, iar galeriile sunt situate pe două etaje. Peştera a fost descoperită accidental, în anul 1975, în urma unor lucrări la o carieră din apropiere. Denumirea de Peştera Urşilor vine de la faptul că în galerii au fost găsite numeroase fosile de ursus spelaeus, o specie care trăia în peşteri, care a dispărut în urmă cu aproximativ 15.000 de ani. Turiştii care ajung aici pot vedea fosilele acestor urşi.   

 Peştera dintr-o altă lume  

  Peştera Tăuşoare este considerată cea mai stranie din România, pentru că în interiorul ei s-au găsit tot felul de lucrur ciudate: oase de urşi de peşteră aflate într-o formă circulară, bile din calcar perfect rotunde, un mineral unic în România, care a fost denumit „mirabilit“ şi o cascadă de 15 metri. Toate acestea pot fi văzute de turiştii care pot să viziteze peştera, deschisă de curând vizitatorilor.  Peştera Tăuşoare se află în Munţii Rodnei, pe versantul Văii Izvorul Tăuşoarelor. Acest loc a fost descoperit în a doua jumătate a scolului al XX-lea. 

   Peştera Bolii, un pasaj printre munţi 



  Peştera Bolii este mai specială din toate punctele de vedere, pentru că are forma unui pasaj străbătut de un pârâu. Acest tunel se află între Munţii Sebeşului şi Munţii Retezat şi s-a format în mod natural. Pentru că în interiorul peşterii este apă, oamenii au amenajat tot felul de podeţe pentru a putea trece dintr-o parte în cealaltă. Peştera are o lungime de de 500 de metri, iar galerie este destul de lată, astfel încât accesul vizitatorilor se poate face fără dificulate.  Legenda care circulă în jurul acestei peşteri spune că dacii au ascuns aici mari cantităţi de au  

 Peştera cu sarcofage la care pot ajunge doar alpiniştii 

  Peştera cu sarcofage se află în Dobrogea, chiar deasupra drumului din satul Dumbrăvenii, de lângă Mangalia. Este de fapt o grotă de dimensiuni mai mici la care se ajunge doar pe o scară, astfel încât accesul este limitat doar alpiniştilor. Aici s-au găsit trei vechi morminte creştine, sub forma unor sarcofage fără capac, de unde provine şi denumirea dată peşterii, care este mai puţin cunoscută în România. Sarcofagele sunt săpate direct în calcar şi provin, potrivit unor istorici, din secolul al IV-lea.  

 Peştera Vântului, cea mai mare din România  

  Peştera Vântului, denumită în acest fel datorită curenţilor puternici de aer care circulă în galerii, este considerată cea mai mare din România, având o lungime de 52 de kilometri. Galeriile sunt dispuse pe patru nivele. Peştera se află în Munţii Pădurea Craiului, lângă localitatea Şuncuiuş

   Peştera lui Adam   

 Peştera lui Adam se găseşte în Dobrogea, pe Valea Casimcei. Este iluminată natural prin mici feresete săpate de apă prin pereţii peşterei. În aceasta s-au găsit fragmente umane vechi de 120.000 de ani, pietre cioplite şi alte vestigii cu caracter religios, închinate zeului Luminii, Mitras, divinitate a perşilor, care a fost preluată şi de Imperiul Roman. Tot în această peşteră a mai fost găsită şi o aşezare antică.   

 Peştera de la Topolniţa, unică în lume   

 Peştera de la Toploniţa este considerată unică în lume, pentru că adăposteşte un întreg univers format din prăpăstii adânci, cascade urlătoare, o deltă, un lac de cleştar, numeroase stalactite şi stalagmite, sculpturi gifant.  Peştera are o lungime de 11 kilometri şi se află între localităţile Marga şi Cireşu. Nu este deschisă vizitării şi cine vrea să ajungă aici are nevoie de o aprobare specială de la Academia Română. Aici s-au descoperit formaţiuni fosilifere şi chiar urme ale prezenţei umane din perioada neolitică.