Un sat din judeţul Alba este considerat printre cele mai frumoase din România şi asta o spun redactorii celor de la mondonews, care au realizat un reportaj extraordinar despre localitatea Rimetea, o aşezare renumitã pentru istoria sa zbuciumatã, arhitectura unicã, precum şi pentru peisajul mirific, care se deschide cît vezi cu ochii. Situatã în judeţul Alba, localitatea Rimetea se aflã la poalele munţilor Trascãu, de la care se trage şi vechea denumire. Rimetea s-a numit Trascãu pînã prin anii ’60, iar mai apoi şi-a schimbat numele în Torocko. În ultimele douã decenii, satul rãmîne cu denumirea de Rimetea, deşi germanii îl cunosc şi sub denumirea de Eisenmarkt sau Eisenburg.
Cu o poziţie naturalã privilegiatã, Rimetea este cunoscut drept satul cu case albe, ascuns într-o imensã cãldare de granit. Este prima localitate ruralã care a fost distinsã, din partea Comisiei Europene, în 1999, cu premiul „Europa Nostrã“ pentru conservarea patrimoniului cultural şi arhitectonic. Comuna Rimetea se aflã în nordul Depresiunii Trascãului, înconjuratã de masive montane care dominã cu 500 – 600 de metri, printr-o serie de abrupturi pitoreşti. Localitatea se individualizeazã ca o arie depresionarã tipicã, iar masivele calcaroase din jurul depresiunii sînt mai împãdurite în partea vesticã: Vîrful Cornului (1.238 metri), Ardascheia (1.250 metri), Dealul Bãieşilor (1.010 metri) şi mai golaşe, în est, unde dominã Piatra Secuiului (1.128) şi apoi Tarsa (999 metri). Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţã de 5.737 ha, ceea ce reprezintã 0,9% din suprafaţa judeţului Alba.
Rimetea se aflã la o distanţã de 56 km de Municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului, şi 25 km de Aiud, oraşul cel mai apropiat. Comuna Rimetea este legatã de reţeaua de drumuri naţionale prin drumul judeţean DJ 107 M, care porneşte de la limita judeţului Cluj, unde este legat prin alt drum judeţean DN 75 şi care debuşeazã în DN 1A (E 60 A) pe teritoriul Municipiului Aiud. Drumul judeţean traverseazã cele douã localitãţi ale comunei: reşedinţa de comunã Rimetea şi satul aparţinãtor Colteşti.
Rimetea, satul cu case albe şi ferestre verzi
Localitatea Rimetea, din judeţul Alba, are o arhitecturã unicã, de Secol XIX. Casele albe cu ferestre verzi, neschimbate de peste 100 de ani, sînt mai puţin cunoscute românilor, însã reprezintã un punct de atracţie pentru turiştii din strãinãtate. Cînd ajungi la Rimetea, ai impresia cã ai intrat într-o altã lume. Dintre cele aproximativ 300 de case, mai bine de jumãtate sînt albe, pãstrînd arhitectura Secolului XIX. Şi actorul britanic Jeremy Irons a fost impresionat de frumuseţea localitãţii Rimetea, spun localnicii. Un arhitect UNESCO a ajuns aici, în 1999, şi, fermecat de ceea ce-a vãzut, a propus localitatea pentru a intra în Patrimoniul Mondial. În fiecare an, localnicii primesc sume de bani de la cetãţenii unui sector din Budapesta pentru a-şi împrospãta faţadele caselor şi pentru a le pãstra stilul autentic. Localnicii se considerã norocoşi cã pot beneficia de pe urma turismului, neavînd altã opţiune de a cîştiga un bãnuţ.
Satul Rimetea, unic în România din punct de vedere al arhitecturii
În urmã cu aproape 150 de ani, satul Rimetea a fost în pericol sã disparã. Un incendiu puternic a distrus toate casele şi, ca prin minune, minerii de aici au reuşit sã le reconstruiascã. Din Evul Mediu pînã în anul 1876, localitatea a fãcut parte din Scaunul Secuiesc al Arieşului. În cele 8 secole de locuire neîntreruptã, Rimetea a cunoscut mai multe perioade antagonice, oscilînd de la starea de sat medieval oarecare la aceea de oraş înfloritor în Secolele XVII-XVIII şi avînd parte de un lung declin de la sfîrşitul Secolului al XIX-lea pînã la sfîrşitul Secolului al XX-lea, cînd reajunsese un sat oarecare de la poalele Munţilor Apuseni. Începînd cu perioada 1996-1997, localnicii din Rimetea au început sã-şi valorifice patrimoniul arhitectural (în principal casele construite în Secolele XVII-XIX), sã punã preţ pe renovarea patrimoniului în defavoarea înlocuirii vechilor edificii cu altele noi, sã se mîndreascã cu el şi sã înveţe cum sã-l pãstreze nesufocat de noile intervenţii urbanistice. În octombrie 2000, Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice a desemnat localitatea Rimetea drept zonã arhitecturalã şi urbanã protejatã.
Cu o poziţie naturalã privilegiatã, Rimetea este cunoscut drept satul cu case albe, ascuns într-o imensã cãldare de granit. Este prima localitate ruralã care a fost distinsã, din partea Comisiei Europene, în 1999, cu premiul „Europa Nostrã“ pentru conservarea patrimoniului cultural şi arhitectonic. Comuna Rimetea se aflã în nordul Depresiunii Trascãului, înconjuratã de masive montane care dominã cu 500 – 600 de metri, printr-o serie de abrupturi pitoreşti. Localitatea se individualizeazã ca o arie depresionarã tipicã, iar masivele calcaroase din jurul depresiunii sînt mai împãdurite în partea vesticã: Vîrful Cornului (1.238 metri), Ardascheia (1.250 metri), Dealul Bãieşilor (1.010 metri) şi mai golaşe, în est, unde dominã Piatra Secuiului (1.128) şi apoi Tarsa (999 metri). Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţã de 5.737 ha, ceea ce reprezintã 0,9% din suprafaţa judeţului Alba.
Rimetea se aflã la o distanţã de 56 km de Municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului, şi 25 km de Aiud, oraşul cel mai apropiat. Comuna Rimetea este legatã de reţeaua de drumuri naţionale prin drumul judeţean DJ 107 M, care porneşte de la limita judeţului Cluj, unde este legat prin alt drum judeţean DN 75 şi care debuşeazã în DN 1A (E 60 A) pe teritoriul Municipiului Aiud. Drumul judeţean traverseazã cele douã localitãţi ale comunei: reşedinţa de comunã Rimetea şi satul aparţinãtor Colteşti.
Rimetea, satul cu case albe şi ferestre verzi
Localitatea Rimetea, din judeţul Alba, are o arhitecturã unicã, de Secol XIX. Casele albe cu ferestre verzi, neschimbate de peste 100 de ani, sînt mai puţin cunoscute românilor, însã reprezintã un punct de atracţie pentru turiştii din strãinãtate. Cînd ajungi la Rimetea, ai impresia cã ai intrat într-o altã lume. Dintre cele aproximativ 300 de case, mai bine de jumãtate sînt albe, pãstrînd arhitectura Secolului XIX. Şi actorul britanic Jeremy Irons a fost impresionat de frumuseţea localitãţii Rimetea, spun localnicii. Un arhitect UNESCO a ajuns aici, în 1999, şi, fermecat de ceea ce-a vãzut, a propus localitatea pentru a intra în Patrimoniul Mondial. În fiecare an, localnicii primesc sume de bani de la cetãţenii unui sector din Budapesta pentru a-şi împrospãta faţadele caselor şi pentru a le pãstra stilul autentic. Localnicii se considerã norocoşi cã pot beneficia de pe urma turismului, neavînd altã opţiune de a cîştiga un bãnuţ.
Satul Rimetea, unic în România din punct de vedere al arhitecturii
În urmã cu aproape 150 de ani, satul Rimetea a fost în pericol sã disparã. Un incendiu puternic a distrus toate casele şi, ca prin minune, minerii de aici au reuşit sã le reconstruiascã. Din Evul Mediu pînã în anul 1876, localitatea a fãcut parte din Scaunul Secuiesc al Arieşului. În cele 8 secole de locuire neîntreruptã, Rimetea a cunoscut mai multe perioade antagonice, oscilînd de la starea de sat medieval oarecare la aceea de oraş înfloritor în Secolele XVII-XVIII şi avînd parte de un lung declin de la sfîrşitul Secolului al XIX-lea pînã la sfîrşitul Secolului al XX-lea, cînd reajunsese un sat oarecare de la poalele Munţilor Apuseni. Începînd cu perioada 1996-1997, localnicii din Rimetea au început sã-şi valorifice patrimoniul arhitectural (în principal casele construite în Secolele XVII-XIX), sã punã preţ pe renovarea patrimoniului în defavoarea înlocuirii vechilor edificii cu altele noi, sã se mîndreascã cu el şi sã înveţe cum sã-l pãstreze nesufocat de noile intervenţii urbanistice. În octombrie 2000, Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice a desemnat localitatea Rimetea drept zonã arhitecturalã şi urbanã protejatã.