Nu uitati sa distribuiti materialele care va plac, contribuiti astfel la mentinerea in viata a acestui site. Va multumim !
Natura a plămădit din adâncurile sale adevărate colţuri de Rai. Insulele, în marea lor majoritate, şi-au păstrat nealterată magia după ce au fost ascunse de turişti. În jurul lor s-au născut legende care dăinuie până azi.
În lumea călifarului alb
Insula Bisericuţa s-a născut în apele Lacului Razim de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Aici cuibăresc specii rare de păsări şi este patria călifarilor. Insula are o lungime de 360 de metri şi o lăţime de 58 metri. Jumătate din suprafaţa insulei este ocupată de o colină calcaroasă, înaltă de 9 metri. Aici s-au descoperit vestigii arheologice, dispuse pe mai multe straturi, care încep cu epoca elenistică, apoi epoca romană, cele mai noi fiind urmele ce datează din medievalul timpuriu.
Insula Ceaplace, adăpostul pelicanilor
Insula Ceaplace este o zonă strict protejată din Delta Dunării, fiind desemnată rezervaţie ştiinţifică. În suprafaţă de 117 hectare, insula este locul ideal de cuibărit pentru pelicanii creţi. Colonia de pelicani creţi de pe Insula Ceaplace este la ora actuală una dintre cele mai importante din Europa, înregistrându-se peste 100 de perechi cuibăritoare în această colonie, spun cei de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Insula este, de asemenea, un important loc de popas şi pentru pelicanul comun dar şi pentru alte păsări acvatice.
Insula Sacalin, formată din două limbi de pământ
În Insula Sacalin, situată în Marea Neagră, în dreptul braţului Sfântu Gheorghe, este interzis accesul turiştilor. Iniţial, insula era formată din două limbi de pământ mai mici: Sacalinul Mare şi Sacalinul Mic, însă ulterior cele două s-au unit şi acum formează o masă unitară cu suprafaţa de peste 21.000 de hectare. Pe insulă trăiesc o mare varietate de păsări, mamifere şi reptile. Insula Sacalin Aici se regăsesc cele mai mari colonii de chire de mare şi pelicani creţi, insula fiind principala zonă de cuibărit, hrănire şi iernare a acestor specii. Pe insulă au fost descoperite 229 de specii de păsări. În apele insulei se găsesc peşti rari, sturioni, dar şi plante rare, cum ar fi varza de mare şi canarul bălţii.
Insula unde a scris versurile Ovidius
Insula Ovidiu, de pe Lacul Siutghiol, locul unde în fiecare vară se retrag turiştii dornici de o vacanţă de neuitat, este situată la 5.000 de metri de malul staţiunii Mamaia şi la 500 de metri de oraşul Ovidiu, a fost creată de natură în urmă cu mii de ani. În jurul său s-au ţesut o serie de legende. Una dintre ele spune că aici s-a retras poetul Ovidius Publius Naso pentru a-şi scrie versurile, astfel insula a fost botezată cu numele său. Iniţial, insula era locuită de pescari, dar şi de grădinari. Apoi, insula a devenit o zonă turistică.
Ada Kaleh, insula cu turban
Insula Ada Kaleh, sau Carolina, cum o numeau austriecii, cea plină de măslini şi de viţă de vie a fost un colţ de Rai. Insula mai era faimoasă şi pentru creşterea trandafirilor din care se făcea parfum. Ea a dispărut sub apele Dunării în anul 1970. Insula care avea o lungime de aproape 2 kilometri era locuită de aproximativ 600 de turci. Toţi cei care vizitau insula aveau parte de o bucăţică din Turcia, puteau gusta delicatele turceşti (cafeaua, ceaiurile, rahatul), puteau încerca tutunul şi îşi puteau cumpăra diverse bijuterii ori uleiuri. Insula este amintită inclusiv de Herodot, care spune că era „plină de măslini şi de viţă sălbatică“. Printre vizitatorii de seamă ai insulei s-au numărat Regele Carol al II-lea, care a venit pe Ada Kaleh împreună cu Nicolae Iorga. O parte dintre clădirile de pe insulă au fost demolate înainte de inundare şi s-a reîncercat refacerea ei pe insula Şimian, dar proiectul a fost abandonat deoarece locuitorii s-au mutat în alte zone ale ţării sau chiar au plecat în Turcia.
Insula Şerpilor, locul unde marea „arde“
Insula Şerpilor este o insulă din Marea Neagră, la 45 de kilometri de ţărmurile României şi Ucrainei, în dreptul golfului Musura. În jurul ei s-au creat mai multe legende. În vecinătatea ei se spune că se află un Triunghi al Bermudelor. La 5 decembrie 1945, cinci bombardiere americane au dispărut acolo. O altă dispariţie misterioasă s-a petrecut mult mai recent, în 1990, când un mic aparat de zbor grecesc a dispărut la numai 30-40 km de ţărmul românesc. De asemenea, de-a lungul timpului, mai mulţi pescari au povestit cum „marea arde“.
În nord–estul Mării Negre, se află mai multe falii tectonice. Una dintre ele este falia Sulina – Tarhankut (Ucraina). Drept dovadă a activităţii seismice, Insula Şerpilor a apărut brusc. Zona este foarte tectonizată, iar toate elementele componente ale unui câmp terestru, printre care şi cel magnetic, se manifestă cu putere, spun specialiştii. În partea sudică a Crimeei, povârnişul e delimitat de fracturi adânci. Zona este ca un lighean. Când aluviunile submarine se prăvălesc, se produce o avalanşă şi atunci se produc turbulenţe majore, care duc la invadarea fundului mării. Hidrogenul sulfurat care există pe fundul mării ajunge la suprafaţă şi, în concentraţie mare, se autoaprinde. Aceasta este explicaţia fenomenului că marea arde, explică cercetătorul.
adevarul.ro
Natura a plămădit din adâncurile sale adevărate colţuri de Rai. Insulele, în marea lor majoritate, şi-au păstrat nealterată magia după ce au fost ascunse de turişti. În jurul lor s-au născut legende care dăinuie până azi.
În lumea călifarului alb
Insula Bisericuţa s-a născut în apele Lacului Razim de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Aici cuibăresc specii rare de păsări şi este patria călifarilor. Insula are o lungime de 360 de metri şi o lăţime de 58 metri. Jumătate din suprafaţa insulei este ocupată de o colină calcaroasă, înaltă de 9 metri. Aici s-au descoperit vestigii arheologice, dispuse pe mai multe straturi, care încep cu epoca elenistică, apoi epoca romană, cele mai noi fiind urmele ce datează din medievalul timpuriu.
Insula Ceaplace, adăpostul pelicanilor
Insula Ceaplace este o zonă strict protejată din Delta Dunării, fiind desemnată rezervaţie ştiinţifică. În suprafaţă de 117 hectare, insula este locul ideal de cuibărit pentru pelicanii creţi. Colonia de pelicani creţi de pe Insula Ceaplace este la ora actuală una dintre cele mai importante din Europa, înregistrându-se peste 100 de perechi cuibăritoare în această colonie, spun cei de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Insula este, de asemenea, un important loc de popas şi pentru pelicanul comun dar şi pentru alte păsări acvatice.
Insula Sacalin, formată din două limbi de pământ
În Insula Sacalin, situată în Marea Neagră, în dreptul braţului Sfântu Gheorghe, este interzis accesul turiştilor. Iniţial, insula era formată din două limbi de pământ mai mici: Sacalinul Mare şi Sacalinul Mic, însă ulterior cele două s-au unit şi acum formează o masă unitară cu suprafaţa de peste 21.000 de hectare. Pe insulă trăiesc o mare varietate de păsări, mamifere şi reptile. Insula Sacalin Aici se regăsesc cele mai mari colonii de chire de mare şi pelicani creţi, insula fiind principala zonă de cuibărit, hrănire şi iernare a acestor specii. Pe insulă au fost descoperite 229 de specii de păsări. În apele insulei se găsesc peşti rari, sturioni, dar şi plante rare, cum ar fi varza de mare şi canarul bălţii.
Insula unde a scris versurile Ovidius
Insula Ovidiu, de pe Lacul Siutghiol, locul unde în fiecare vară se retrag turiştii dornici de o vacanţă de neuitat, este situată la 5.000 de metri de malul staţiunii Mamaia şi la 500 de metri de oraşul Ovidiu, a fost creată de natură în urmă cu mii de ani. În jurul său s-au ţesut o serie de legende. Una dintre ele spune că aici s-a retras poetul Ovidius Publius Naso pentru a-şi scrie versurile, astfel insula a fost botezată cu numele său. Iniţial, insula era locuită de pescari, dar şi de grădinari. Apoi, insula a devenit o zonă turistică.
Ada Kaleh, insula cu turban
Insula Ada Kaleh, sau Carolina, cum o numeau austriecii, cea plină de măslini şi de viţă de vie a fost un colţ de Rai. Insula mai era faimoasă şi pentru creşterea trandafirilor din care se făcea parfum. Ea a dispărut sub apele Dunării în anul 1970. Insula care avea o lungime de aproape 2 kilometri era locuită de aproximativ 600 de turci. Toţi cei care vizitau insula aveau parte de o bucăţică din Turcia, puteau gusta delicatele turceşti (cafeaua, ceaiurile, rahatul), puteau încerca tutunul şi îşi puteau cumpăra diverse bijuterii ori uleiuri. Insula este amintită inclusiv de Herodot, care spune că era „plină de măslini şi de viţă sălbatică“. Printre vizitatorii de seamă ai insulei s-au numărat Regele Carol al II-lea, care a venit pe Ada Kaleh împreună cu Nicolae Iorga. O parte dintre clădirile de pe insulă au fost demolate înainte de inundare şi s-a reîncercat refacerea ei pe insula Şimian, dar proiectul a fost abandonat deoarece locuitorii s-au mutat în alte zone ale ţării sau chiar au plecat în Turcia.
Insula Şerpilor, locul unde marea „arde“
Insula Şerpilor este o insulă din Marea Neagră, la 45 de kilometri de ţărmurile României şi Ucrainei, în dreptul golfului Musura. În jurul ei s-au creat mai multe legende. În vecinătatea ei se spune că se află un Triunghi al Bermudelor. La 5 decembrie 1945, cinci bombardiere americane au dispărut acolo. O altă dispariţie misterioasă s-a petrecut mult mai recent, în 1990, când un mic aparat de zbor grecesc a dispărut la numai 30-40 km de ţărmul românesc. De asemenea, de-a lungul timpului, mai mulţi pescari au povestit cum „marea arde“.
În nord–estul Mării Negre, se află mai multe falii tectonice. Una dintre ele este falia Sulina – Tarhankut (Ucraina). Drept dovadă a activităţii seismice, Insula Şerpilor a apărut brusc. Zona este foarte tectonizată, iar toate elementele componente ale unui câmp terestru, printre care şi cel magnetic, se manifestă cu putere, spun specialiştii. În partea sudică a Crimeei, povârnişul e delimitat de fracturi adânci. Zona este ca un lighean. Când aluviunile submarine se prăvălesc, se produce o avalanşă şi atunci se produc turbulenţe majore, care duc la invadarea fundului mării. Hidrogenul sulfurat care există pe fundul mării ajunge la suprafaţă şi, în concentraţie mare, se autoaprinde. Aceasta este explicaţia fenomenului că marea arde, explică cercetătorul.
adevarul.ro