Dezastre in Romania

Nu uitati sa distribuiti materialele care va plac, contribuiti astfel la mentinerea in viata a acestui site. Va multumim !
 Explozia de la Mihăileşti

 Este unul dintre cele mai grave accidente petrecute pe şoselele României. Tragedia în care şi-au pierdut viaţa 18 persoane, iar alte 13 au fost rănite, s-a petrecut în dimineaţa zilei de 24 mai 2004. Atunci, un camion care transporta douăzeci de tone de azotat de amoniu în condiţii nesigure a explodat. Suflul exploziei a putut fi văzut de la o distanţă de mai bine de doi kilometri. Când a ajuns la Mihăileşti, autotrenul a luat foc şi a urmat o deflagraţie care a dus la formarea unui crater cu o adâncime de aproape şapte metri şi un diametru de aproximativ 20 de metri. 



Şapte pompieri din cadrul ISU Buzău au murit atunci, iar alţi cinci salvatori au fost răniţi. De asemenea, în explozie şi-au pierdut viaţa doi jurnalişti şi oameni care locuiau în zonă. „În primul rând, în acea perioadă nu se gestiona transportul materialelor periculoase ca acum. Personalul care ar fi trebuit să intervină nu cunoştea exact riscurile la care era supus. Un exemplu în acest sens este cel al poliţistuilui care nu a întrerupt circulaţia, acesta nu a anticipat şi nu a cuantificat pericolul”, a explicat maiorul Eugen Chiriţă, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi. Anchetatorii i-au găsit vinovaţi de producerea acestui dezastru pe cei trei reprezentanţi ai firmelor care au asigurat transportul şi livrarea azotatului de amoniu. La doi ani de la accident, Ionel Neagoe, Ion Gherghe şi Mihai Guna au fost condamnaţi la câte patru ani de închisoare cu executare şi la plata anumitor . 

 Scufundarea navei Mogoşoaia 

Voiajul groazei s-a petrecut pe data de 10 septembrie 1989. În fatidica dimineaţă, nava Mogoşoaia efectua o cursă de transport pasageri între Galaţi şi comuna Grindu, judeţul Tulcea. La scurt timp după ce a plecat de la Cotul Pisicii, în aval de Galaţi, în dreptul Milei 79 şi în condiţii de ceaţă, Mogoşoaia a intrat în coliziune cu un convoi bulgăresc de nave. În mai puţin de un minut, 213 pasageri şi nouă membri ai echipajului au murit. „A fost cea mai mare catastrofă pe Dunărea maritimă, la Galaţi. Cred că apreciere greşită a celui care era pe şlepul bulgăresc a făcut ca nava să se scufunde în câteva zeci de secunde. 



Chiar dacă numărul celor care au urcat pe navă a depăşit capacitatea de transport, eroarea care a provenit din partea comandantului navei bulgare ar fi fost altă dacă nu se producea acel impact nimicitor. Evident, şi ceaţa din acea dimineaţă are partea ei de vină”, a explicat Cristi Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie, Galaţi. Comandantul împingătorului bulgăresc a fost găsit vinovat, iar în toamna lui 1989, acesta a fost arestat. După două luni de detenţie, acesta a fost extrădat autorităţilor bulgăreşti. Odată ajuns acasă, Petrov Anghelovski nu a mai petrecut nici măcar o zi în spatele gratiilor. 

 Distrugerea insulei Ada Kaleh  

 Insula-Fortăreaţă, iubită de turişti şi apreciată de localnici pentru aroma trandafirilor, a fost acoperită de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porţile de Fier I, în urmă cu 45 de ani. Vechiul oraş a fost sacrificat pentru construcţia hidrocentralei, iar oamenii au fost obligaţi să îşi părăsească locuinţele. Nici nu a mai contat că insula Ada Kaleh era un colţ de rai în mijlocul Dunării.

 „Din punct de vedere al arhitecturii istorice, a fost un dezastru. S-a pierdut iremediabil acea insulă. Oamenii şi-au lăsat în urmă casele şi au fost nevoiţi să îşi refacă viaţa în alte părţi. Ada Kaleh putea oricând să rivalizeze cu zone fascinante din balcani”, a explicat Cristi Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie, 

 Distrugerea situl arheologic de la Tirighina 

În momentul în care s-a proiectat Combinatul Siderurgic din Galaţi, situl arheologic de la Tirighina-Barboşi a fost iremediabil distrus în proporţie de peste 60 la sută. „Nu numai combinatul a dus la distrugerea sitului, ci şi lucrările de la Siret din secolul al XIX-lea. Tot atunci, la Barboşi s-a realizat legătura pe calea ferată între Bucureşti şi Galati, continuându-se linia ferată de la Barboşi şi ocolind pe la satul Costi, făcându-se acel tunel de către comunitatea gălăţeană pentru a se ajunge cu trenul în gara Galaţi, asa cum ştim cu toţii, în zona de est a oraşului. 

Prin urmare, la finalul secolului al XIX-lea, s-a tăiat o porţiune importantă din dealul de la Tirighina - Barboşi şi s-au pierdut vestigii. În anii '60, odată cu construirea Combinatului, s-a definitivat cel puţin zona de necropolă, dar şi aşezarea civilă de la Barboşi. Săpăturile arheologice au fost făcute în anii '70 - '80, doar pe porţiunile care au mai rămas neafectate serios de către lucrările de la Combinatul Siderurgic. Ar fi trebuit să se înceapă cu săpătura sistematică, aproximativ şase, zece ani, înainte de a se demara lucrările de construcţie ale Combinatului. Astfel s-ar fi salvat din vestigii şi nu numai”, a precizat Cristi Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie, Galaţi.   

Incendiul navei „Poseidon” 

Dezastrul s-a petrecut în 1970. Nava „Poseidon” transporta 4.000 tone de azotat de amoniu. 


Extinderea focului ar fi putut produce distrugerea oraşului Galaţi şi a Combinatului Siderurgic. Întâmplarea a devenit la scurt timp subiect de film artistic. Aşa a apărut „Explozia”, care îi avea în distribuţie de Radu Beligan, Toma Caragiu, Gheorghe Dinică. „În apele portului Galaţi este semnalat un vas fantomă, fără echipaj, navigând în derivă şi aruncând flăcări. Aflate la bord, baloane de oxigen pot exploda în orice moment, aruncând întregul oraş în aer”, semnala, la acea vreme, presa.

adevarul.ro