Inventii romanesti care au schimbat istoria

Nu uitati sa distribuiti materialele care va plac, contribuiti astfel la mentinerea in viata a acestui site. Va multumim !
În primăvara lui 2013, o firmă românească obţinea Marele Premiu la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva.

Este vorba despre MB Telecom, care a dezvoltat „Roboscan 2M Aeria”, un sistem de scanare a avioanelor ce ar putea revoluţiona industria aviatică. 

A fost pentru prima dată în istorie când un concurent reuşeşte să obţină de două ori Marele Premiu la Geneva, după ce în 2008, românii au impresionat juriul cu un sistem revoluţionar de radiografiere cu raze gama a camioanelor. Medalia de aur i-a revenit tot unui român, inventatorul Corneliu Birtok-Băneasă, care a pus la punct un filtru de aer special ce reduce consumul de carburant cu 10% la autoturisme şi autoutilitare. 

Acestea sunt numai două exemple recente de proiecte ale unor români care ar putea schimba viaţa de zi cu zi a milioane de oameni. Altele au intrat deja în istorie, salvând milioane de vieţi. Fiecare dintre ele reprezintă un motiv de mândrie că suntem români. 

Iată câteva dintre cele mai importante invenţii ale unor români.

Diorama. Grigore Antipa a inventat reprezentarea spațială a unei porțiuni de peisaj în care sunt poziționate exponatele. Cu ajutorul acestor diorame se urmărește crearea impresiei unui peisaj real. 

Cibernetica. Medicul Ștefan Odobleja este considerat creatorul psihociberneticii și părintele ciberneticii generalizate. Potrivit descoperă.ro, el a publicat în 1929 studiul “Metoda de transonanță toracică” în care enunță pentru prima oara legea reversibilității. Modelul cibernetic, pornind de la observații, intuiție și rațiune, creat de Odobleja în 1938 - 1939, dar vehiculat zece ani mai tarziu în literatura americană și apoi în cea europeană, a fost utilizat și aplicat într-o varietate de domenii.

Scaunul ejectabil. Un tânăr român pe nume Anastase Dragomir și-a concentrat atenția la începutul sec. XX pe siguranța aparetelor de zbor. A plecat în Franța, iar în 1930 a brevetat „cabina catapultabilă” pentru piloți.

Stiloul. Invenţia care a revoluționat domeniul instrumentelor de scris îi aparţine lui Petrache Poenaru. Acesta obţine în anul 1827 brevetul francez pentru "plume portable sans fin, qui s'alimente elle-même avec de l'encre" (condei portabil fără sfârșit, care se alimentează cu cerneală). 

Vaccinul antiholeric. Medicul Ioan Cantacuzino a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică, folosită și astăzi în tarile unde se mai semnalează cazuri de holeră. În anul 1913, a condus prima vaccinare antiholerica masivă în focarele infecțioase, cunoscută în știință ca „Marea experienţă românească", care a salvat mii de vieţi, potrivit descopera.ro.

Avionul cu reacție. Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel și al savantului Paul Painlevé, Henri Coandă a efectuat experimentele aerodinamice prealabile și a construit primul avion cu reacție, fără elice, numit convențional Coandă-1910.



Masinaria avea doua aripi duble şi un singur loc, o anvergură de 10,3 m, lungimea de 12,5 m, greutatea de 420 kg şi o forţă' a propulsiei de 220 kg. Cea mai interesantă parte din avionul lui Coanda era sistemul de propulsie, o adevarată revoluţie în construcţia de motoare de avioane, scrie descopera.ro.

Injecţia cu insulină. Nicolae Paulescu, profesor de psihologie la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, este cel care a descoperit în 1921 insulina, hormonul secretat de pancreas care reglează metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor şi al mineralelor din organism. Păulescu este cel care a demonstrat eficienţa acestei substanţe în reducerea hiperglicemiei şi care a folosit insulina în tratarea diabetului. Alte realizări extraordinare ale unor români: 1880 – Dumitru Vasescu construieşte automobilul cu motor cu aburi.

1881- Alexandru Ciurcu obţine un brevet din Franţa prin care prevede posibilitatea zborului cu reacţie.

1885- Victor Babeş realizează primul tratat de bacteriologie din lume.

1886- Alexandru Ciurcu construieşte prima ambarcaţiune cu reacţie.

1895- D. Hurmuzescu descoperă electroscopul.

1900- Nicolae Teclu – becul cu reglarea curentului electric şi gaz.

1904- Emil Racoviţă – fondatorul biospeologiei.

1905- Augustin Maior – telefonia multipla.

1906- Traian Vuia – avionul cu tren de aterizare pe roţi cu pneuri

1906- A.A. Beldiman – aparatul hidraulic cu dalta de percuţie pentru sondaje adânci.

1908- Lazar Edeleanu – primul procedeu de rafinare a produselor petroliere cu bioxid de sulf din lume

1910- Aurel Vlaicu lansează primul avion din lume fuselat aerodinamic.

1910- Gh. Marinescu – tratamentul paraliziei generale.

1918- Gogu Constantinescu întemeiaza o nouă ştiinţă: sonicitatea.

1920- Emil Racoviţă pune bazele primului Institut de Speologie din lume, la Cluj 

1920- ing. Gheorghe Botezatu a calculat traiectoriile posibile Pamânt – Lună folosite la pregatirea programelor “Apollo” 

1952- Se înfiinţează Institutul Naţional de Geronto-Geriatrie „Dr. Ana Aslan”, primul institut de geriatrie din lume.