Construit în urmă cu 40 de ani, monumentul de la Guruslău a fost ridicat în cinstea victoriei obţinute în 3 august 1601 de Mihai Viteazul în faţa lui Sigismund Bathory. A fost, de altfel, ultima bătălie câştigată de către voievodul valah înainte de a fi asasinat, în 8 august 1601.
Edificiul este o reconstrucţie a lucrării ridicate în 1926, la Guruslău, pe Dealul lui Mihai, şi pe care administraţia maghiară instaurată în Sălaj după Dictatul de la Viena a dinamitat-o în 1940. Primul monument era, după cum afirmă istoricul Marin Pop, cercetători ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, un obelisc piramidal, din fier şi beton, pe care era inscripţionată cugetarea lui Nicolae Iorga:
„Întru amintirea victoriei repurtate în această localitate la 3 august 1601 cu armiile unite ale lui Mihai Vodă Viteazul şi Gheorghe Basta, împotriva oştirii lui Sigismund Bathory, s-a ridicat acest sfânt monument prin îngrijirea „Asociaţiunii” în anul Domnului 1926, al 12-lea al glorioasei domnii a Majestăţii Sale Ferdinand I şi al 8-lea al înfăptuirii noului stat român, întregit. Spre preamărirea eroului, care ucis mişeleşte la Turda, de tovarăşul său de arme, nu a putut folosi roadele biruinţei dobândite aici, acum 325 de ani, pentru a doua sa stăpânire a Ardealului”.
Un deceniu mai târziu, la împlinirea a 335 de ani de la evenimentul istoric de la Guruslău, Batalionul 7 vânători de munte din Zalău a ridicat o troiţă de stejar lângă monument. În urma unui act de vandalism al armatelor horthyste, atât monumentul, cât şi troiţa de stejar au fost rase de pe suprafaţa pământului prin dinamitare, în 29 noiembrie 1940.
“După terminarea războiului şi eliberarea Sălajului, problema ridicării unui nou monument la Guruslău a fost pusă din nou în discuţie, însă fără succes, deoarece comuniştii, cu ajutorul Moscovei, au reuşit să cucerească puterea politică în stat, dizolvând toate instituţiile democratice şi instaurând un regim dictatorial”, explică Marin Pop.
Potrivit istoricului, începând cu anii 1964-1965, pe fondul “dezgheţului ideologic” produs în regimul comunist de tip naţional, marii noşti înaintaşi, printre care şi Mihai Viteazul, au fost repuşi la locul pe care îl meritau. În acest context, mai mulţe personalităţi sălăjene iau iniţiativa de a reconstrui monumentul de la Guruslău.
La împlinirea a 370 de ani de la marea bătălie, în anul 1971, conducerea Muzeului de Istorie şi Artă din Zalău, prin directorul de atunci, Vasile Lucăcel, a adresat un memoriu conducerii judeţului în care se arată necesitatea reconstruirii monumentului. Semnatarii propuneau ca viitoarea construcţie să fie mai mare şi mai reprezentativă decât cea anterioară, dar şi să fie amenjat un drum până la monument. Solicitarea a fost onorată, astfel că ridicarea obeliscului de la Guruslău, precum şi amenajarea drumului de acces au fost cuprinse în programului de dezvoltare a turismului în judeţul Sălaj, pe perioada 1976-1980, cu menţiunea ca lucrările să fie finalizate până în 20 august 1976.
Edificiul, înalt de 26 de metri, a fost realizat de către sculptorul Victor Gaga, care, la terminarea operei, declara că: „Prin arhitectonică, prin compoziţia suprafeţelor sculpturale în relief, în lucrare este încorporată ideea de unire a românilor din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, ideal de care era adânc pătruns Mihai Viteazul”. Cu referire la ideea artistică, Gaga spunea: „Totul este rezultatul unui proces laborios îndelungat. Lucrarea a cunoscut multe faze, variante, soluţii. Procesul acesta a fost generat de necesitatea de a găsi acele elemente arhitectonice, sculpturale, compoziţionale care, prin forţa lor de sugestie, să prindă complexitatea figurii lui Mihai Viteazul: bărbat de stat, conducător de oşti, diplomat, vizionar, întruchiparea ideii de unire, brav luptător. Faptul acesta m-a determinat să studiez cronici, documente, să revăd cu multă atenţie paginile înscrise de el în istoria poporului nostru. Călăuza mea a fost adevărul istoric”.
Lucrarea este în beton armat şi travertin. Pe soclu sunt dăltuite în piatră scene din luptele lui Mihai Viteazul, iar deasupra se înalţă obeliscul, format din trei lame paralele, reprezentând cele trei ţări româneşti, în exterior, spre partea superioară, fiind aplicate şi stemele. La inaugurarea monumentului, în 21 octombrie 1976, pe Dealul lui Mihai au venit peste 25.000 de oameni, din tot judeţul. “Conform uzuanţelor «epocii de aur», monumentul a fost dezvelit de către Nicolae Ceauşescu, care a sosit la Guruslău cu un elicopter. La sosirea lui la Guruslău, cei prezenţi au fost dirijaţi de către persoanele însărcinate în acest scop, să-l aclame cu urale. Acest lucru nu a putut umbri, însă, înălţătoarea solemnitate a momentului”, subliniază cercetătorul ştiinţific.
De altfel, edificiul are următoarea inscripţie: “Aici, la 3 august 1601, oştile conduse de Marele Voievod Mihai Viteazul au cucerit o strălucită victorie în lupta pentru apărarea unităţii tuturor românilor, pentru libertate şi neatârnare. Inaugurat în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte al Republicii Socialiste România”.
adevarul.ro