Despre marea căpetenie Burebista, la prima vedere se ştiu foarte multe. În realitate, este un personaj enigmatic care apare sub diferite nume şi în puţin surse istorice antice. Este descris ca o mare căpetenie care a prădat o mare parte a Europei, i-a cucerit pe celţi şi s-a implicat în politica Romei.
Burebista, graţie mai ales istoriografiei patriotarde comuniste din România, este un personaj foarte bine cunoscut al Istoriei românilor. În general, generaţii întregi de şcolari au învăţat că Burebista a fost un rege care a stăpânit peste un presupus stat dacic centralizat şi foarte bine organizat, cu legi proprii şi sisteme superioare de administrare a populaţiei.
În realitate însă Burebista a fost un personaj enigmatic.
Nu se ştie cu certitudine ce stat a condus, dacă a existat un stat dacic şi, cu atât mai puţin, cum funcţiona. Cu toate acestea, sunt câteva menţiuni antice cu privire la existenţa şi acţiunile căpeteniei Burebista.
Boerebista un ”bărbat get”
Burebista este numele cunoscut de publicul larg, dar există diferite variante ale numelui acestei căpetenii. De exemplu, Strabon, în Geographia, îl numeşte Burebistas sau Boirebistas, în timp ce Iordanes îi spune Buruista. Mai este cunoscut şi sub numele de Barabista în inscripţiile greceşti. Existenţa sa pe teritoriile dacice este dovedită de câteva izvoare istorice antice. Totodată geograful grec Strabon îi atestă clar şi apartenenţa etnică „Burebistas, bărbat get, luând conducerea neamului său”, scria grecul. Totodată Burebista este atestat şi de o inscripţie din oraşul grecesc Dionysopolis dar şi de Iordanes.
Acesta din urmă arată că Burebista a trăit în secolul I îHR fiind deja rege al daco-geţilor în timp ce Sylla lua puterea la Roma în anul 82 îHR.
Tarabostesul din Muntenia
Totodată istoricii precum Constantin C. Giurescu sau Dinu Giurescu arată că Burebista a fost din neam nobil, devenind la rândul său căpetenie asupra tribului său. Se bănuieşte că era stăpân peste neamul burilor din câmpia munteană şi că îşi avea centrul puterii la Argedava şi în niciun caz în zona Orăştiei. ”Capitala acestei mari stăpâniri a fost oraşul Argedava. Nu se ştie precis unde era situat; se banuieşte însă că în sudul sau în sud-vestul Carpaţilor. Unii l-au identificat cu Arcidava, în Banat, alţii l-au aşezat pe râul Argesos (Argeşul) cu al cărui nume seamănă“, scria Constantin C. Giurescu în „Istoria Românilor“.
Totodată istoricii mai sus menţionaţi sunt de părere că în 82 îHR Burebista atinsese deja apogeul, căpetenia getică preluând puterea încă din anul 60 îHR.
Rege peste toate neamurile geţilor
Nu se ştie cum a reuşit Burebista să devină rege, dintr-o căpetenie regională şi un şef al tribului burilor. Şi mai ales nu se ştie cum a reuşit să îngenuncheze numeroasele triburi războinice ale dacilor şi geţilor. Cert este că a făcut-o.
A reuşit aşa cum arată izvoarele antice să unească sub sceptrul întreaga lume geto-dacică devenind una dintre cele mai mari căpetenii tracice şi un rege barbat care dădea fiorii marilor puteri ale antichităţi în regiunea central, est şi sud europeană. ” Boirebistas, Getul,luând conducerea naţiunii sale, a ridicat pe oamenii aceştia inrăiţi de nesfârşitele războaie şi i-a îndreptat prin abstinenţă şi sobrietate şi ascultare de porunci, aşa încât, în câţiva ani, a întemeiat o mare împărăţie şi a supus geţilor aproape pe toţi vecinii”, spune acelaşi Strabon.
Mai mult decât atât izvoarele antice ne arată că Burebista ajunsese să-şi întindă stăpânirea la sud de Dunăre, asupra neamurilor tracice din aceea zonă dar şi asupra litorarului Mării Negre, inclusiv cel care astăzi se află în Bulgaria. ”regele Buerebista ajungând cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia, şi stăpânitor al tuturor ţinuturilor de dincolo şi de dincoace de Dunăre”, se arată într-o inscripţie din oraşul grecesc Dionysopolis (n.r. actualul Balcic).
De altfel aceeaşi inscripţie arată o realitate interesantă. Burebista este de fapt un „prinţ moştenitor„ al unui alt mare tarabostes care băgase frica inclusiv în greci. Documentul amintit spune că un oarecare diplomat grec Acornion fusese trimis prin anul 48 îHr la tatăl lui Burebista. Diplomatul din Dionysopolis trebuia să-l convingă pe puternicul tarabostes din Muntenia să cruţe cetatea grecească. Acornion va rămâne şi în slujba lui Burebista, fiul acelei căpetenii a burilor şi cel care din anul 60 îHr va ajunge un mare rege peste neamurile geţilor.
„Ucigaşul de celţi“ pustieşte Europa
Dacă nu se ştie cum ajunge la putere Burebista, se ştie însă că unind triburile geţilor şi dacilor devine un lider cu o formidabilă putere militară. Strabon spune că avea peste 200.000 de războinici. Pentru mulţi istorici pare o cifră exagerată, pentru alţii reprezintă însă o realitate. Cert este că Burebista stăpânea peste triburi cu războinici feroce, ”înrăiţi„ aşa cum arată Strabon şi pe care i-a aruncat asupra Europei Centrale şi de Sud.
Căpetenia Burebista face legea asupra grecilor, celţilor şi pustieşte cumplit Europa în câteva campanii de jaf. În primul rând ca orice tarabostes din câmpia munteană a visat la bogăţia cetăţilor greceşti de pe malurile Mării Negre. Întâi îi scapă pe greci de romani, apoi îi supune. Între 71 şi 61 ÎHR cetăţile greceşti, o parte din ele cel puţin erau sub stăpânire romană. În 73 îHR Histria se revoltă şi cu ajutorul lui Burebista îi alungă pe romanii conduşi de guvernatorul Antonius Hybrida.
După aceea cetăţile greceşti i-au dat ascultare lui Burebista, sporindu-i puterea dar şi averea. „Oraşele greceşti de pe ţărmul Mării Negre ascultau de Buerebista; şi nu numai cele de pe ţărmul astăzi românesc, care, mai înainte,între 71-61 înainte de Christos fuseseră stăpânite efectiv de romani; dar şi unele de la sud de Balcani cum au fost Mesemvria şi Apollonia.”, scria Constantin C. Giurescu.
Mai mult decât atât aflăm din documentele antice că Burebista şi-ar fi aruncat războinicii asupra întregii Europe: ”Trecea neînfricat Istrul şi prăda Thracia până în Macedonia şi Illyria”, spune acelaşi Strabon. Cel mai mult au avut de suferit din cauza lui celţii. Deşi neamurile celtice erau de temut în Europa antică războinicii lui Burebista au ras de pe faţa pământului triburi întregi.
„A pustiit astfel pe celţii care se amestecau cu tracii şi illyrii, iar pe boiii, care se aflau sub ascultarea lui Critasiros, precum si pe taurisci, i-a şters de pe faţa pământului”, spune Strabon. Totodată i-a nimicit pe scordisci, un alt trib celtic şi a pustiit până în Europa centrală, ajungând să bată inclusiv câteva triburi germanice. Totodată însăşi Iulius Caesar vorbeşte despre celţii terorizaţi de daci care încercau să scape de furia lor.
Burebista, spaima romanilor
Totodată un astfel de rege barbar în apropierea frontierelor romane, nu putea decât să semene teamă în rândul Senatului. Mai mult decât atât Burebista i-a sfidat ajutând cetatea Histria dar şi prădând adânc în zona Balcanilor, fără să-i pese de romani. Strabon în special arată că Burebista era temut de romani. În plus, datorită puterii sale, Burebista se implică şi în politica romană. Prin intermediul lui Acornion încheie un tratat cu Pompei în timpul războiului civil cu Iulius Caesar. Căpetenia barbară se oferea să-l sprijine militar pe Pompei. Războinicii daci ajung însă prea târziu, iar Pompei este înfrânt. Iulius Caesar pregătea un război cu dacii. Nu a mai apucat, fiind asasinat în 44 ÎHR.
Aceeaşi soartă a împărtăşit-o şi Burebista, ucis de ai săi, probabil de căpetenii din zone îndepărtate nemulţumite de faptul că trebuiau să dea ascultare lui Burebista.
Burebista, ajutat de un „şarlatan”
Nu se ştie cu precizie, aşa cum am mai precizat, cum a reuşit Burebista să mobilizeze o forţă atât de importantă şi mai ales să se facă ascultat de războinicele triburi dacice. Autorii antici ne oferă însă nişte indicii. Burebista se pare a aplicat noi principii de conduită dar posibil să fi instaurat şi un nou cult religios.
Totul se explică prin prezenţa lui Deceneu, atestat ca mare preot dar şi ca un învăţat căruia Burebista îi acordă statutul politic de vicerege. ” getul Burebista l-a înălţat atât de mult prin exerciţii, abţinere de la vin şi ascultare faţă de porunci, încât în câţiva ani a făurit un stat puternic”, spune Strabon despre metodele lui Burebista. Totodată Iordanes preluând de la Dion Chrysostomos spune că ”Apoi, în timpul domniei la goţi a lui Buerebista, a venit în Goţia, Deceneu, pe vremea când Sylla a pus mâna pe putere la Roma. Primindu-l, Buerebista i-a dat o putere aproape de cea a unui rege”, scria Iordanes.
Mai precis se bănuieşte că aceste Deceneu a adus noul cult religios şi noua ordine bazată pe muncă, abstinenţă şi ordine. Cu ajutorul lui Deceneu, Burebista a iniţiat o reformă în societatea dacică prin care putea controla mai uşor numeroasele triburi. ” Spre a ţine în ascultare poporul, el şi-a luat ajutor pe Deceneu, un şarlatan care rătăcise multă vreme prin Egipt, învăţând acolo semne de prorocire, mulţumită cărora susţinea că tălmăceşte voinţa zeilor„, preciza Iordanes.
Această reformă şi mai ales „zeificarea„ marelui preot se pare a stârnit nemulţumirea unor căpetenii care ar fi pus la cale asasinare marelui Burebista.
adevarul.ro