Din cele mai vechi timpuri subsolul României a fost bogat în hidrocarburi şi acest lucru este atestat de urmele de petrol de pe bucăţile de ceramică din secolul al II-lea descoperite în siturile araheologice.
Peste 150 de ani de experienţă în domeniul extracţie de petrol şi un subsol cu peste 2000 de ani de resurse naturale, ar fi cifrele cu care ar trebui să ne mândrim atunci când vorbim despre zonele petroliere, zone care în 1857 stabileau pentru România, la nivel mondial, 3 mari premiere:
– Prima ţară din lume cu o producţie de petrol înregistrată oficial în statisticile internaţionale. (The science of petroleum, 1938)
– La Lucăceşti, Bacău s-a construit prima sondă petrolieră comercială din lume. Prima rafinărie industrială a fost construită de fraţii Mehedinţeanu la periferia Ploieştiului, (strada Buna Vestire nr.174) cu echipament comandat în Germania, de la compania Moltrecht.
– Primul oraş din lume, iluminat public cu petrol lampant, a fost Bucureştiul. Începând cu 1 aprilie 1857, oraşul avea să fie iluminat cu 1000 de lămpi.
Toate acestea au dus la transformarea oraşului Ploieşti în „capitala aurului negru“. Oraşul devenise după anul 1856 cel mai mare producător de petrol din Europa. În ţară existau 10 rafinării cu o capacitate de 34 de milioane de tone pe an din care 5 erau în jurul Ploieştiului, în judeţul Prahova.
Ca urmare a dezvoltării industriei petrolului din România la momentul respectiv, ţara a înregistrat şi alte premiere mondiale:
– Începând cu anii 1900 România a fost prima ţară din lume care a exportat benzină.
– În 1904 se înfiinţa prima şcoală din lume de maiştri sondori la Câmpina.
“Între anii 1939-1940, destinul României a coincis cu destinul petrolului. România trece de la neutralitatea din septembrie 1939 la nonbeligeranţa părtinitoare începând cu mai 1940, aşa cum şi industria petrolieră trece de la o industrie acomodată statului şi cerinţelor pieţei libere capitaliste la una încorsetată de celebrul Ol Pkt semnat între Bucureşti şi Berlin la 27 mai 1940. Importanţa petrolului românesc pentru Reich-ul lui Hitler este foarte bine arătată de estimările marelui istoric german Andreas Hillgruber. Conform analizei sale, livrările de produse petroliere ale României către cel de-al III lea Reich, au însumat în perioada 1939-iulie 1944 o cantitate de 11.632.000. Aceasta a reprezentat o treime din consumul general al Reich-ului.” (historia.ro)