Legende si mistere in Plaiul Closani



 


 
Plaiul Cloşani este una dintre cele mi bogate zone carstice din ţară, de la Baia de Aramă şi până la Izverna, întâlnind aici cele mai bizare minuni. Zona este totodată extrem de bogată în mistere. Pe aici circulă tot felul de legende cu balauri, voinici, haiduci, comori, cele mai vechi referindu-se la lupta dintre Dumnezeu şi Satan şi la lupta dintre voinicul Iovan Iorgovan şi balaurul cu nouă capete.

Pe teritoriul judeţelor Mehedinţi şi Caraş-Severin, există de asemenea o serie de locuri şi denumiri ce vorbesc despre aceste întâmplări. Şi astăzi parcă, anumite locuri ascunse vederii, sunt păzite de uriaşi ori balauri, deveniţi o adevărată vamă între o lume şi alta.

LEGENDA LUI IOVAN IORGOVAN

Una dintre cele mai renumite legende de prin partea locului se referă la Iovan Iorgovan, un fiu de mocan şi lupta lui cu balaurul cu nouă capete ce străjuia Munţii Cernei. Se spune că în locul unde se înnoadă munţii şi pornesc la vale râurile Motru, Jiu şi Cerna, se cuibărise un şarpe uriaş ce avea nouă capete iar trupul îi era acoperit cu solzi de oţel. Când flămânzea şarpele mânca tot ce-i ieşea în cale. O dată, a sorbit o stâncă de pe munte, iar de atunci muntele se numeşte „SOARBELE”.

Altă dată, a înghiţit o cireadă de boi cu păstori cu tot şi de atunci muntele se numeşte „BOUL”. Se mai spune că şarpele a înghiţit mai mulţi oameni ce se aflau la arat pe Valea Motrului. Ţăranii au fost înghiţiţi cu pluguri cu tot şi pentru că fierul l-a deranjat la măruntaie, balaurul i-a borât afară şi de atunci locul se numeşte „BORĂSCU”. Iovan Iorgovan a crescut mare şi puternic deoarece se scălda zilnic în izvoarele termale de la Băile Herculane. În timp ce băiatul se scălda ziua, balaurul se scălda noaptea şi astfel amândoi au crescut şi devenit uriaşi. Plecat să lupte cu lighioana, Iovan a trecut pe la un fierar vestit din Tismana, care i-a făcut un paloş unicat, iar piatra pe care şi-a încercat paloşul poartă şi astăzi numele de „PIATRA TĂIATĂ”.


Iovan a săpat o groapă în pământ şi de acolo a început să săgeteze ochii balaurului, tăindu-i apoi cap după cap. Când a mai rămas cu un singur cap, balaurul a pornit spre Dunăre. În dreptul Cheilor Cocoroaiei, voinicul i-a tăiat şi ultimul cap, care a pornit la vale şi s-a oprit într-o peşteră. Atunci, balaurul i-a spus lui Iovan că mort, o să fie şi mai rău, că se va transforma în muscă şi-i va otrăvi calul. Din peştera unde s-a oprit capul balaurului a luat naştere musca golumbacă. În urma muşcăturii acesteia, vitele mureau pe loc. Peştera a purtat numele de Golubac până a fost inundată de apele Dunării odată cu construirea Hidrocentralei Porţile de Fier I, iar de atunci a dispărut şi musca otrăvitoare.

LUPTA LUI DUMNEZEU CU SATAN

Cel mai cunoscut monument al naturii din zona Ponoarele îl constituie „Podul lui Dumnezeu”, cunoscut ca cel mai mare din Europa şi lume şi singurul din ţară peste care trece o şosea. Are 30 m lungime, 13 m lăţime, 22 metri înălţime, iar grosimea stâncii este de 9 m. Legenda spune că aici s-a luptat Dumnezeu cu Satan. Şi astăzi se văd urmele luptei, prin zgârâiturile rămase în piatra de calcar. Înainte de luptă, Dumnezeu a creat PODUL, iar Satan a creat un lac, ce se numeşte astăzi ZATON.




Când Satan a fost învins, a căzut în lac, iar acum se numeşte Piatra Dracului, locul fiind considerat blestemat deoarece foarte mulţi oameni au pierit în lac, în timp ce persoanele ce au căzut de pe pod au scăpat cu viaţă. Lacul Zăton, conform specialiştilor, s-a creat ca urmare a prăbuşirii unui deal, astfel că primăvara când plouă el ajunge chiar la 2,5 km lungime şi la o adâncime de 20 m, secând treptat spre vară.

Tot aici, se află şi „Câmpul de lapiezuri”, un adevărat „creier” privit de sus. Câmpul de lapiezuri este considerat de speologi drept cel mai mare din România. O altă minune a locului o constituie şi „complexul de mori cu ciutură”. Aici s-au descoperit şapte asemenea instalaţii pe o lungime de 1 km. Morile cu ciutură sunt instalaţii de tehnică populară nepoluante construite şi exploatate de mai multe familii. Aceste mori au fost abandonate la începutul sec XX, însă ele rămân o atracţie turistică deosebit de importantă pentru judeţul Mehedinţi, la fel ca morile din Banat, de la Rudăria.


PLAIUL COMORILOR

Râul Cerna şi Plaiul Cloşani sunt considerate ca zonele cele mai „fierbinţi” din judeţ. Legendele vorbesc despre comori ascunse în peşteri încă de pe timpul dacilor. Cele mai râvnite tezaure sunt „COMOARA REGILOR DACI” şi „TEZAURUL MARIEI TEREZA”. Ambele se presupune că ar fi îngropate în peştera Isverna. De-a lungul timpului, în special după 1989, zona a fost luată cu asalt de o adevărată armată de căutători, unii dintre ei ascunşi sub masca ştiinţei.


Un astfel de caz îl constituie echipa de speologi-geologi-scufundători în frunte cu vestitul om de ştiinţă oceanolog Jacyues Yves Cousteau. Aceştia au efectuat o serie de cercetători în galeriile inundate ale peşterii, fără ca cineva să ştie de ce, sau ce-au descoperit acolo. Mai mult, la gura peşterii a fost instalată într-o perioadă şi o staţie de emisie- recepţie, de unde timp de mai mulţi ani s-au trimis tot felul de reportaje şi imagini de la faţa locului, chiar şi pe canalul TV Discovery.

Pentru găsirea acestor comori a fost interesată chiar şi familia lui Ceauşescu. Ilie Ceauşescu a trimis o adevărată armată de soldaţi care au efectuat o serie de săpături în acest scop. Rezultatul însă nu-l cunoaşte nimeni nici astăzi.