Ziua limbii române se sărbătorește în Republica Moldova începând cu 31 august 1989. Pe 27 august, peste 70.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională s-au pronunţat pentru decretarea limbii române ca limbă de stat. Pe 31 august, Sovietul Suprem a adoptat legislaţia lingvistică.
În timpul perioadei sovietice, populației i se impusese să vorbească în ''limba moldovenească'' și să utilizeze grafia chirilică. Rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova a fost consfințit și în Declarația de independență adoptată la 27 august 1991.
Ulterior, însă, în Constituția din 1994 s-a statuat drept limbă de stat ''limba moldovenească''.
Parlamentul agrarian, ajuns la putere în 1994, a adoptat Constituţia Republicii Moldova. Articolul 13 are la bază "Legea cu privire la statutul limbii" din '89.
Astfel, în Constituţie se stipulează că "limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească funcţionând pe baza grafiei latine".
În perioada următoare, savanţi şi lingvişti au avut mai multe tentative de a modifica acest articol.
În 1996, o încercare a preşedintelui Mircea Snegur de a schimba denumirea limbii oficiale în "română" a fost respinsă de Parlament, pe motiv că ar încuraja expansionismul românesc.
Totuşi, pe 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională stabileşte clar că limba de stat a Republici Moldova este limba română. Potrivit CC, limba română şi cea moldovenească sunt identice, însă textul Declaraţiei de Independenţă, unde este menţionată limba română, prevalează în raport cu textului Constituţiei unde este menţionată limba moldovenească.