Dezertarea generalului de securitate Pacepa

Nu uitati sa distribuiti materialele care va plac, contribuiti astfel la mentinerea in viata a acestui site. Va multumim !
Serviciul de spionaj românesc a primit în anul 1978 cea mai mare lovitură: Mihai Pacepa, consilierul personal al lui Nicolae Ceauşescu, a fugit în SUA cu cele mai mari secrete ale unei ţări comuniste. 

Ion Mihai Pacepa s-a născut la data de 28 octombrie 1928, în Bucureşti. El a fost adus în Securitate de Alexander Mihailovici Saharovski, şeful consilierilor sovietici din România şi din Securitate, care avea o datorie faţă de tatăl lui. Acesta ascunsese în perioada războiului un spion valoros al NKVD-lui (Direcţia Principală a Securităţii Statului), la General Motors, acolo unde lucra. Aşa se explică de ce Pacepa, care, deşi nu terminase studiile la Facultatea de Chimie Industrială din Bucureşti, fusese încadrat în Securitate, Direcţia a II-a de Contrainformaţii Economice.

 A avut o carieră fulminantă, iar din 1972 până în 1978 a fost consilierul lui Nicolae Ceauşescu pentru securitate naţională şi dezvoltare tehnologică, prim-adjunct al şefului Departamentului de Informaţii Externe şi secretar de stat la Consiliul Securităţii Statului, în cadrul Ministerului de Interne. Ulterior promovării sale în funcţia de secretar de stat, a fost avansat la gradul de general locotenent.

 În iulie 1978, Mihai Pacepa se afla în Germania. Ofiţerii de la Securitatea internă aflaseră de planurile lui Pacepa de a fugi, după ce generalul nu reuşise să pună în practică dorinţa lui Nicolae Ceauşescu de a încheia un contract cu o firmă din Germania de vânzare a unor componente pentru avioane militare.

 Acest lucru nu se putea pune în practică întrucât nemţii nu aveau aprobarea americanilor. Cristian Troncotă, istoric şi scriitor român, fost decan la Facultatea de Informaţii din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii, în prezent profesor universitar titular la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, spune că Nicolae Ceauşescu îl presa pe Pacepa să găsească o soluţie. Aşa încât, la ultima vizită a lui în Germania, generalul a cerut azil politic în SUA prin intermediul ambasadei americane din Bonn.



 Cererea i-a fost aprobată imediat de preşedintele Jimmy Carter. La 28 iulie 1978, generalul Pacepa a fost transportat în secret cu un avion militar american la aeroportul prezidenţial de lângă Washington. Era cea mai grea lovitură data Securităţii. Profesorul universitar Cristian Troncotă, care vreme de un deceniu a studiat fondul documentar al Securităţii, întrucât a lucrat la Arhivele Naţionale ale României, dezvăluie faptul că Pacepa ştia multe secrete ale României, iar Ceauşescu şi ofiţerii sub acoperire care se infiltraseră în nenumăratele medii occidentale s-au temut să nu fie deconspiraţi. De asemenea, Ceauşescu se temea ca Pacepa să nu dezvăluie faptul că ţara noastră transporta arme la bordul navelor în diferite ţări. 

 Pacepa a adus în România procesele tehnologice de producere a diamantelor sintetice Potrivit profesorului Troncotă, Ceauşescu se temea cel mai tare ca Pacepa, odată fugit, să nu dezvăluie secretele Fabricii de diamante sintetice din Bucureşti, construită în anul 1974, şi unde lucrau aproximativ 300 de angajaţi ai Securităţii. 

Practic, lui Pacepa i s-a datorat construirea ei, care a reuşit, prin spionii săi, să facă rost de tehnologiile utilizate pentru producerea diamantelor sintetice. Mai mult decât atât, documentele din arhivele Securităţii arată că Pacepa a reuşit să aducă în ţară şi un specialist care să vegheze la procesul de producţie. „Dar Pacepa nu a dezvăluit niciodată străinătăţii acest lucru. Drept dovadă, că fabrica a funcţionat până în 2006“, spune Troncotă. Acesta adaugă că cifra de afaceri a fabricii era între 240 şi 270 de milioane de lei pe an. 

Spionii sub acoperire s-au întors acasă Fuga lui Pacepa a însemnat o catastofă pentru spionajul românesc, el fiind singurul care cunoştea identitatea tuturor ofiţerilor sub acoperire din lumea occidental. „Speriaţi că ar putea fi deconspiraţi, ei au fugit în ţară şi mulţi s-au deconspirat singuri. Vă daţi seama ce probleme au apărut: unii erau daţi morţi şi deodată apăreau vii în ţară“, povesteşte Cristian Troncotă. Profesorul spune că serviciul de spionaj românesc şi-a revenit cu greu după "şocul Pacepa", după două-trei decenii. 

Un alt secret cunoscut de Pacepa era faptul că ţara noastră făcea trafic de arme la bordul navelor care aparţineau flotei noastre. Profesorul Troncotă spune că este vorba de vreo 100 de nave, majoritatea de pescuit oceanic. Pe lângă peşte, la bordul navelor se transporta şi armament produs în ţara noastră, la Mârşa. Armele ajungeau, pe sub nasul celor din NATO, la grupări din Salvator, Nicaragua, Angola. După Revoluţie, navele au fost vândute pentru a se şterge urmele a ceea ce întâmplase în voiajele sale. Informaţiile arată că Mihai Pacepa nu a făcut cunoscute străinătăţii nimic din toate aceste secrete ale României comuniste. 

 La scurtă vreme de la fuga sa, printr-un decret prezidenţial, lui Pacepa i s-au retras toate distincţiile şi medaliile acordate de-a lungul timpului. Totodată, a fost condamnat la moarte pentru crimă de înaltă trădare. Pe urmele său, Ceauşescu l-a trimis pe teroristul Carlos Ilici Ramirez, zis Şacalul, însă generalul nu a fost de găsit. Surprinzător, spune profesorul Cristian Troncotă, printr-un decret, Nicolae Ceauşescu i-a comutat după 10 ani pedeapsa de condamnare la moarte în închisoare pe viaţă. Datele adunate de profesorul bucureştean mai arată că, în perioada 1975-1989, Nicolae Ceauşescu a fost trădat, în total, de 32 de ofiţeri de securitate. 

adevarul.ro
Share on Google Plus

About Omae Bazooka